p>

Asociația nonguvernamentală „Tășuleasa Social” din satul Piatra Fântânele, aflat în pasul Tihuța, a reușit să ducă la bun sfârșit un proiect temerar care, la începuturile lui, părea o utopie.
Via Transilvanica, sau „drumul care unește”, legând Bucovina de malurile Dunării, de la Putna la Drobeta Turnu-Severin, pe o distanță de peste 1.400 de kilometri, care poate fi străbătut la pas, cu bicicleta sau călare, a fost dedicat împlinirii unui veac de la Marea Unire și a devenit realitate după patru ani de muncă îndârjită, în ciuda tuturor greutăților întâmpinate.
Drumul care străbate șapte provincii istorice
Spectaculosul drum marcat cu borne de andezit unicat, sculptate de artiști, o adevărată expoziție de sculpturi în aer liber, oferă celor care pornesc în aventuroasa călătorie cunoașterea a peste 400 de sate și mici orașe cu particularități culturale și sociale, stațiuni termale și valoroase monumente istorice, unele aflate în patrimoniul UNESCO, toate aflate în șapte provincii istorice. Drumeții au prilejul să cunoască pe îndelete obiceiurile de viață ale diferitelor etnii din ținuturile străbătute, bucătăria acestora și o mulțime de curiozități ale unor meșteșuguri rurale, păstrate de secole.
Via Transilvanica s-a bucurat de o bună reclamă, a devenit din ce în ce mai cunoscută și porțiuni ale sale sunt străbătute anual de aproximativ 30.000 de călători, cei mai mulți români, dar și străini, mulți continuând drumul parcurs în anii anteriori. De la an la an, cei care aleg excursii pe ineditul traseu sunt tot mai numeroși, anul trecut drumul care străbate țara de la nord la sud a fost cel mai apreciat proiect de patrimoniu și a dobândit premiul „European Heritage Awards”, decernat de Europa Nostra, pentru vizibilitatea dobândită la nivel european într-un timp scurt iar recent a fost inclus de revista „Time” între primele o sută de obiective turistice care merită vizitate.
Prin „Terra Banatica”
Inițiatorii proiectului și-au propus să amenajeze mai multe ramificații ale traseului inițial. Porțiunea de drum din Caraș-Severin, dată în folosință anul trecut, este cea mai lungă a traseului, străbate „Terra Banatica” pe o lungime de 256 de kilometri, de la Porțile de Fier ale Transilvaniei până la valea Cernei, trece prin peste 20 de localități, dar include și vechi trasee precum drumul pemilor sau locuri puțin umblate. Drumeții pot vedea vechile case grănicerești, multe din numeroasele mori de apă ale acestui ținut, și pot cunoaște tradiții străvechi ale cărășenilor.
Un ocol prin fosta cetate sidrurgică Reșița
Cum traseul ocolea Reșița, în acest an s-a amenajat o buclă a acestuia, care include și orașul, pentru a oferi călătorilor prilejul de a cunoaște ceea ce se mai păstrează din renumita cetate siderurgică și metalurgică de odinioară și întreaga ofertă turistică a orașului, tot mai insistent pusă în valoare de municipalitate în ultimii ani. Ocolul, care are o lungine de 14 kilometri, trece lângă uzina de apă, ajunge apoi la Crucea lui Herglotz, un monument puțin cunoscut, ridicat în amintirea victimelor revoluției pașoptiste și aflat de un veac și jumătate în cel mai înalt punct al Reșiței iar apoi ajunge la baza funicularului construit în anii ʹ60 și folosit odinioară pentru transport industrial, care promite să devină un spectaculos punct turistic al Reșiței. Traseul străbate în continuare parcul Cărășana, unde a fost deja mutată o bornă aflată inițial pe ruta ocolitoare a orașului, trece peste podul sudat care este monument istoric și cârmește prin Poiana Golului spre pădure, de unde poate fi admirată întreaga panoramă a Reșiței, de unde ajunge la Doman și revine la vechiul traseu.
Lucrările s-au desfășurat cu ajutorul voluntarilor și al municipalității, care a pus la dispoziția acestora utilajele necesare, fiind totodată remediate stricăciunile apărute pe vechiul traseu.
Surse foto: resita.ro, expressdebanat.ro
Bravo!!! Cu siguranta, vor veni turisti pe acest traseu!