Rectorul Universității Politehnica din Timișoara, Florin Drăgan, a vorbit în emisiunea PRESSALERT LIVE despre modul în care instituția de învățământ se transformă pentru a se adapta la cerințele actuale, dar și la tendințele viitoare.
„În primul rând, rolul universităților, în general, e puțin schimbat și la nivel european și, mă rog, și în România. În sensul că nu mai facem doar educație și cercetare, mă rog, modelul clasic, ci sunt mai multe lucruri pe care le putem face și anumite lucruri au fost deja începute în mandatul pe care l-am încheiat. De exemplu, facem parte dintr-o alianță de universități europene. Suntem două universități din Timișoara, nu doar Politehnica, la nivelul țării, sunt 19 universități, care ne conectează cu universități din Portugalia, Germania, Belgia, Ungaria, Finlanda, prin care studenții pot să aibă mobilități. Ei puteau și înainte, numai că putem să reglamentăm un cadru puțin mai clar, adică nu să meargă la universitate și o să vadă el cam ce cursuri face, ci chiar să facem programe comune de studii, ce se și dorește la nivel european. E o evoluție înspre așa ceva, adică îți începi studiile la Timișoara și ți le continui în Portugalia, după care te mai duci în Germania și ți le finalizezi la Timișoara. Pe lângă faptul că poți să faci asta, poți să lucrezi și în proiecte, adică să rămâi la Timișoara, poți să lucrezi în proiecte cu studenți din universități din Finlanda și Belgia, să spunem sub coordonarea profesorilor din cele trei universități, astfel încât și pe probleme reale date de comunități. Poți să participi și la bootcamp-uri, de exemplu, care sunt proiecte care durează câteva zile într-o locație anume, în care iarăși rezolvi anumite probleme, că se schimbă puțin filozofia”, a explicat Florin Drăgan.
Pentru ca obiectivele să fie atinse, este nevoie de fonduri, iar universitățile au început să profite de câțiva ani și de fondurile europene. Din punctul de vedere al rectorului UPT, instituțiile de învățământ superior din Timișoara nu concurează între ele, ci concurează cu cele din Cluj.
„Niciodată nu avem bani suficienți. Ne-am dori mai mult. Pe buget, Politehnica are cel mai mare buget dintre universitățile timișoarene, pentru că studenții de la ingerie au un coeficient care ne aduce fonduri mai mari. În rest, sunt proiecte pe care accesăm fonduri. Pe cămine, am luat noi, au luat și Universitatea de Vest și au luat și Universitatea de Științele Vieții. Nu știu dacă și Medicina asta nu mai îmi aduc aminte. Pe partea de energie sigur am luat noi și UVT-ul, nu știu să vă spun de celelate două universități. Pentru că ne-am întâlnit la semnare, a fost foarte simplu să știu cine… Am văzut și rezultatele câteodată, dar nu întotdeauna mă uit. Mă uit și la cealalte, pe mine mă interesează competiția și cu Clujul. Adică, noi aici suntem într-o formă de competiție, mai mult de imagine, pentru că în rest suntem complementari. Competiția e cu Clujul. Politehnica are un brand puternic față de Universitatea Tehnică din Cluj, suntem mai cunoscuți la nivel național. Bazinul nu ne ajută pe timișoreni față de Cluj. Acum nu ne ajută nici atractivitatea din punct de vedere al stadioanelor, posibilităților din oraș… Dar lucrurile sunt într-o evoluție bună și acolo. Adică, din punctul ăsta de vedere, nu numai noi s-au dezvoltat și alții, ceea ce e foarte bine. Diferența, de exemplu, între Politehnică și Universitatea Tehnică Cluj e mai mică decât diferența dintre UVT și Babes-Bolyay, ca mărime, e o diferență mare, 43.000 de studenți față de 15 – 16.000. Trebuie să crească UVT-ul, pentru ca Timișoara să fie competitivă trebuie să crească toate universitățile”, este de părere Florin Drăgan.
Numărul studenților este în creștere în acest an, însă șeful UPT este de părere că este nevoie de o creștere semnificativă a interesului pentru zona tehnică.
„Anul ăsta avem pe licență cea mai bună admitere cred că de după anii aceia de început de după Revoluție, când încă se venea și după aceea a fost o cădere.
Anii ’90, când încă se venea la Politehnica. Eu am intrat în ’90, dar după aceea prin ’93 a început o cădere, pentru că a căzut industria în România, și atunci s-a dus în jos 4-5 ani. Eu cred că e cea mai bună admitere de când sunt prorector sigur, de când am fost prorector din 2016, bănesc și față de 2008, când iarăși erau admiteri mai bune, dar asta la o populație școlară mult mai mică, mai redusă. Atunci, eu cred că suntem foarte atractivi, din punctul nostru de vedere. Ce nu e așa de atractiv? Politehnica nu e cea mai ușoară universitate, universitățile tehnice, asta e percepția pentru că se trebuie matematică. Ce nu se vede întotdeauna, de un tânăr la 18 ani, dar a început să se vadă și acest lucru, e ce se oferă după. Joburi bine plătite, faptul că tehnologia e la bază oricărei profesii la ora actuală, și e o nevoie de ingineri. Gândiți-vă că în ’89, bun, era altă industrie în România, dar se dorește reindustrializarea României. În ’89, 70% din studenții românii erau pe zona tehnică, nu strict politehnică, dar și pe zona de știință agricolă, de agronomie. 70%. La ora actuală, cred că suntem undeva spre 25%. Eu zic că nevoia se vede piață. Eu zic că ar trebui să crească cu 10% ieri. Dar lucrul ăsta nu se întâmplă. Plus că natalitatea e în scădere”, a explicat rectorul de la Politehnică.
Avansul tehnologiei face ca generațiile de studenți să fie tot mai diferite, de multe ori în sens pozitiv.
„Din punctul meu de vedere, studenții sunt diferiți. Nu doar față de acum 20-30 de ani, și atunci erau diferențe, numai că diferențele erau mai mici. Diferențele la 5 ani între generații sunt foarte mari. În sensul în care un student de la master, care era un student reprezentant, a venit și mi-a zis, aveți grijă cu cei din anul I, sunt foarte diferiți față de noi. Pentru că ei deja erau foarte obișnuiți cu TikTok, de exemplu. Și ei, cu 5-6 ani, nu mai foloseau aplicația pentru că erau la altă vârstă și era mai greu să… Adică modul în care discutau era diferit. Cei care vin sunt mult mai, cum să zic, mult mai dopați, în ghilimele, în sensul bun, cu tehnologie. Copiii unii s-au născut aproape cu telefonul, cu gadegtul în mână. Generațiile noastre nu sunt așa obișnuite. Bun, eu invariabil, fiind în zona chiar de automatică și calculatoare, sunt mai obișnuit, dar alții care nu au lucrat asta, nu sunt neapărat obișnuiti. Atunci, de aici percepția. Cred că și dumneavoastră vi s-a întâmplat, și mie mi s-a întâmplat. Focusul scade, atenția scade, pentru că toată ziua pe telefon luăm, mă uit la un film, nu mai am răbdare să mă uit neapărat până la capăt, pentru că primesc un mesaj. Ei pățesc asta de la șapte – opt ani, șase ani. Normal când nu mai au aceeași atenție. În schimb, sunt numai obișnuiți să extragă informații rapid. Trebuie să-i învățăm ce să extragă, să nu facă greșeli. Asta în primul rând. Adică, generații sunt diferite, rolul educatorilor, al nostru, este să ne adaptăm la noi generații, nu al lor să adapteze la stilul nostru, pentru că nu o să poată face asta. Noi trebuie să ne adaptăm, dar lucrăm și aici”, a precizat Florin Drăgan.
