Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” din Timișoara, prof. dr. Dorel Săndesc, a vorbit în cadrul emisiunii PRESSALERT LIVE despre planurile de modernizare pentru unitatea medicală care anul acesta aniversează 50 de ani de la deschidere.
„Da, județeanul împlinește 50 de ani și este exact pe modelul acelor persoane care renasc la o anumită vârstă și arată că pot să meargă înainte cu energie și combinându-o cu experiență, cu maturitate să facă performanță mai bună. Suntem într-o perioadă fastă în acest an de sărbătoare. Iată, a început, s-a inaugurat cu proiect România – Ungaria, maternitatea. Lângă ea se construiește un complex foarte mare, cu Banca Mondială. Este un proiect al meu pe care l-am promovat câte eram la minister, schimbând percepția băncii care voia să modernizeze secțiile existente de arși. Si-am zis domnilor, iară dăm echipamente și vedem că 50% sunt nefolosite. Reparăm câteva ziduri. Haide să funcționalizăm spitale. Trebuie să legăm ortopedie, clădire mari și Casa Austria, că nu-s legate. Facem la mijloc UPU, bloc operator că nu mai poți să-l faci corespunzător într-o clădire din ‘78, terapie intensivă chirurgicală separată de cealaltă, să nu se combine și amplifice infecțiile, și centru de mari arși, și deasupra trebuie o pistă de elicopter, că nu mai avem unde. S-a aprobat această schimbare și în loc de nu știu câte locații mici fără impact să fac trei centre din astea, Târgu Mureș, Timișoara, București. Noi suntem cei mai avansați și se va termina foarte probabil la sfârșitul anului viitor. Merge bine”, a spus Dorel Săndesc.
Pe lângă construcțiile recent încheiate sau aflate deja în execuție, în următorii ani Spitalul Județean din Timișoara va trece prin schimbări radicale.
„Important e să visezi. Am constatat foarte mult, în tot, că să faci ceva trebuie să visezi dincolo de aparentele limite ale momentului, și când am venit la manager m-am gândit: între clădirea veche și ortopedie e un spațiu, sunt acele amfiteatre care-s depășite, nu mai prea corespund. E un spațiu administrativ. Aici dacă am face o structură am putea băga poli de excelență. Timișoara are poli de excelență, dar lumea nu prea știe. Toată lumea zice că mă duc la Cluj. Eu am făcut la Cluj facultatea. Țin la Cluj. Dar mă deranjează imaginea astea de disproporție. Au un institut oncologic, acolo se duc oamenii și se simt, iar noi nu-l avem. De aia m-am luptat și va începe. Dar uitați-vă, dacă e o traumă severă la Cluj, cu ruptură de bazin, unde credeți că o trimit? La Timișoara. Pentru că noi aici operăm. Dacă e un accident vascular cerebral cu înfundare de vas în creier, trimit de la Cluj cu elicopterul la noi, la Județean, unde desfundăm neuroradiologie. Arși la fel. Vom face o structură, am creat deja SF-ul, am convins ministerul, ne-a dat bani de studiu de fezabilitate (SF), care va conecta acolo, va dărâma acele amfiteatre vechi, vom face spații educaționale și mai mari, vom duce cam cât e ortopedia plus un etaj, vom supraetaja și moderniza și ortopedia, ca are nevoie deja, și apoi spre parcare acolo vom putea urca cumva ca în amfiteatru până la 6-7 etaje, cu parcări subterane serioase, vreo 200 de locuri, cu sălile astea hibride, se numesc. Vrei să-i desfunzi vasul de la craier. Intervii endovascular, fără operație. Dar dacă se rupe atunci, nu mai îl duci. Acea sală e sală hibridă, poți să-l operezi direct acolo, are tot ce-i trebuie. La fel, endovascular periferic, vrem să facem un centru de coronarieni, pentru că e necesar într-un oraș mare să nu stai într-un singur linie de gardă, să ia curentul la Institutul Inimii, ce-i spune acelui om care stă să-l salvezi? Îmi pare rău, o să mori, sau ce pot să-i faci? Șansele lui scad foarte mult. Și vrem să facem și asta. Și acolo va fi un laborator modern, din acela în care să trimiți analizele pe sisteme de vacuum, direct la laborator, primești analizele, nu te mai duci cu probele, și așa mai departe.
Din fericire, munca asta, făcută intens de cel putin jumătate de an, pentru că nu-i simplu să faci așa ceva, un SF ca ăsta, a fost încununată chiar când am avut și vizita ambasadoarei Statelor Unite, împreună cu delegația camerei româno-americane AMCAM, în ziua aceea am primit avizul de oportunitate de la Ministerul Sănătății. Sigur, nu este definitiv, continuă procesul, dar este foarte important”, a spus doctorul, care și-a luat concediu pentru a se concentra asupra acestui proiect: „este paradoxal, mi-am luat concediu ca să pot lucra, pentru că într-adevăr când ai un proiect important trebuie să i te dedici, iar dacă stai la serviciu te vampirizează problemele zilnice, toate aceste mici probleme, și nu apuci să-l finalizezi”.
„Costurile sunt aproape de 200 de milioane de euro. Este extraordinar, mai mult decât orice alt proiect până acum, se apropie de Spitalul de Institutul Oncologic, pentru că este extrem, extrem de complex. Termenele acestui program de investiții, care s-a creat în acest an, sunt până în 2030. Este un termen un pic mai realist și relaxat, decât termenele foarte strânse ale PNRR-ului, ceea ce iarăși este un lucru bun. Din anunțul făcut de Guvern, de Ministerul Sănătății, în noiembrie se intenționează să se semneze contractul. La Institutul Oncologic CNI-ul face, bănuiesc că va fi la fel. Ceea ce, sincer, din punctul meu de vedere al beneficiarului, mi se pare o soluție mai bună decât locală. Ați văzut că pentru Institutul Oncologic s-au dat bani în fiecare an din 2015, când fiind București l-am pus în Monitorul Oficial, ca să se termine licitația pentru studiul de fredabilitate. Și nu s-a făcut nimic la nivel local. A fost o rușine locală. De asta eu cred că această instituție care e mare acum, are experiență. Aș fi într-un fel mai liniștit. Dar asta desigur se va decide la nivel guvernamental. Vor fi câteva obiective, spitale, pentru că programul e făcut destul de logic pe tipuri de spitale. Spitale mari, spitale municipale și încă un tip de spitale. Deci sperăm că acest proiect să se aprobe și va schimba radical infrastructura”, a mai spus Dorel Săndesc.
O altă problemă în Timișoara este lipsa unui spațiu adecvat pentru spitalul de psihiatrie.
„Da, este una din marile noastre dureri. Trebuie să găsim o soluție. Ani de zile, psihiatria a funcționat în acea clădire privată a cărui proprietari, că este o asociație de proprietari, nu au avut grijă de ea, nu au respectat-o, nu au modernizat-o și este într-o condiție foarte proastă, iar noi nu putem interveni, chiar dacă ne dă consiliul județean bani, că nu e proprietarea noastră. Deci ne dorim să facem un spital de psihiatrie. Există în spatele ortopediei, acolo, o zonă în care sunt și niște nuci și asta sigur creează o problemă, dar în perioada pandemiei, noi am obținut aprobarea de la primărie să facem o structură modulară, pentru că era presiune, să facem o structură modulară, unde să mai putem pune pacienți. Deci există un început, ar putea fi acolo și ar putea fi chiar modular. Am explorat, am discutat, am și găsit companii care știu să facă, au făcut spitale modulare în străinătate, și asta ar putea fi. Dacă vom ajunge la un proiect și la o estimare bugetară, avem câteva linii, consiliul județean, Ministerul Sănătății, sau chiar o acțiune în comunitate de strângere de fonduri pentru un asemenea obiectiv. Eu cred că acolo nu sunt niște nebuni, nu, acolo suntem noi, pentru că în jungla în care trăim, în intensitatea și stresul în care trăim, oricare, oricare dintre noi, chiar dintre cei noi doi la masă, putem la un moment dat să cedăm. Se știe, oameni importanti, chiar foarte mulți oameni importanti, nu mai vorbim de tineret, este o pandemie și trebuie să asigurăm ceva”, este de părere medicul.
