Eugen Dogariu: „Avem o serie de investiţii care sunt începute pentru Timişoara şi pentru judeţul Timiş”. Ce spune despre programul de reindustrializare propus de PSD (video)

Invitat la PRESSALERT LIVE, Eugen Dogariu a vorbit despre marile proiecte realizate, începute şi care sunt dorite a fi continuate în Timişoara şi judeţul Timiş de guvernarea PSD, dar şi despre planuri noi, precum programul de reindustrializare propus la nivelul întregii ţări.

„Avem o serie de investiţii care sunt începute pentru Timişoara şi pentru judeţul Timiş, unde cred că lucrurile vor evolua foarte frumos pentru comunitatea din Timiş şi Timişoara şi ca urmare a faptului că preşedintele CJ Timiş va fi Alfred Simonis. Avem investiţii stadionul din Timişoara – e deja pe linie dreaptă, avem licitaţia pentru demolare. Au început procedurile şi pentru construcţie, ceea ce înseamnă licitare şi documente, vrem să începem sala dacă se poate. Că asta lipseşte Timişoarei la momentul acesta. Pentru a avea o infrastructură sportivă cât de cât acceptabilă. Şi probabil acesta va fi obiectivul principal al nostru, să reuşim să facem şi o sală la Timişoara. Vorbim de Centura de vest, care a început deja ca procedură. A fost licitată, aşteptăm să vedem care e rezultatul. Vorbim de finalizarea autostrăzii de la Timişoara la Moraviţa, unde deja sunt două loturi care au fost scoase la licitaţie. Vorbim de lărgirea centurii de nord la patru benzi. Sunt foarte multe lucruri pe care vrem să le facem, am început să le facem şi cred că în această echipă le şi putem duce la bun sfârşit”, a declarat Eugen Dogariu.

Întrebat de mesajul local al campaniei USR: Timişoara puternică la Bucureşt, Dogariu a răspuns: „Aici putem avea discuţii… care Timişoară puternică dată de USR? USR n-a existat de niciun fel iar atunci când a existat, câteva luni împreună cu PNL, nu au făcut altceva decât să demoleze tot ce a fost făcut. Am fost zilele trecute cu ministrul Grindeanu pe Autostrada urşilor, cum îi spune în limbaj curent, să vedem ce se întâmplă acolo. Gândiţi-vă că pe 9 kilometri, în şapte ani nu s-a întâmplat nimic. Sorin Grindeanu a fost prim-ministru a încercat să vadă care sunt procedurile şi a dat drumul din nou la proceduri. Au venit alţi miniştri şi nu s-a întâmplat absolut nimic până a venit Grindeanu, s-a pus pe treabă, a forţat cumva lucrurile asfel încât toată lumea să muncească pentru această autostradă şi uitaţi că astăzi s-au apucat şi funcţionează într-un ritm foarte alert, erau 450 de muncitori, 200 de utilaje, au promis că în următoarele luni se va dubla numărul de utilaje şi muncitori, au venit şi partenerii bosniaci, lucrurile s-au mişcat. Atunci când cineva vine şi-mi spune mie că el a făcut, dar de fapt nu are nimic de decontat este ciudat. Este cel puţin ciudat să vii şi să te lauzi cu ce au făcut alţii. Iar în clipa în care tu ai fost acolo unde trebuia să rezolvi lucrurile nu ai făcut absolut nimic. Avem Centura de sud, a durat, nu ştiu 14-15 ani să se facă. Este îngrozitor, să stai şi să nu faci absolut nimic iar când se termină să vii să spui că tu ai avut o contribuţie la ea. L-am văzut pe primarul Timişoarei Dominic Fritz, care se lăuda cu Centura de sud. Păi ce a făcut Primăria la Centura de sud, dacă vă aduceţi aminte, din contră, pe ici pe colo a mai şi încurcat. Dacă am avut discuţii cu relocarea unor utilităţi la intersecţia cu Drumul Boilor, şi acolo a fost din nou nevoie de intervenţia ministrului Grindeanu de nenumărate ori. Să ceară Primăriei să mişte lucrurile în aşa fel încât totul să fie bine. E de-a dreptul ipocrit iar acel banner nu are absolut nicio substanţă, absolut nimic în spate… Există şi lucruri concrete pe care cetăţenii le văd. Noi venim cu lucruri concrete, care s-au întâmplat în acest oraş în ultimii patru ani şi unde nu există niciun dubiu cine a avut contribuţia să le facă”.

„Eu cred că vom reuşi acest lucru, poate la aceste alegeri nu vom reuşi o revoluţie deosebită, dar cred că în următorii ani vom face încet încet aceste lucruri. E şi o problemă a noastră, de comunicare, probabil nu am reuşit să prezentăm suficient de bine şi suficient de clar ceea ce s-a întâmplat, paşii pe care i-am făcut şi cum am avut contribuţii la realizarea tuturor acestor lucruri. Vorbeam sau am vorbit doar despre ce înseamnă infrastructura rutieră, când ne-am referit la aceste centuri şi autostrăzi. Dar avem Institutul Regional de Oncologie, care este deja în procedură şi va începe probabil construcţia acestuia, avem Centrul de Mari Arşi, care este deja, are formă, va fi finalizat. Sunt şi alte lucruri pe care am reuşit să le facem, să le susţinem, să le aducem pentru Timişoara…”, a spus senatorul PSD despre o posibilă reorientare a timişorenilor, care votează de obicei dreapta politică.

„S-au întâmplat cu prim-ministru Marcel Ciolacu, într-adevăr un guvern de coaliţiei PSD-PNL, s-au întâmplat cu un ministru Grindeanu PSD, timişorean. S-au întâmplat într-un domeniu medical în care, preşedinte Simonis a mers de fiecare dată să susţină cauza Timişoarei. Aici nu avem niciun dubiu cine a avut merite. Şi putem să vedem în timp aceste lucruri, ele sunt scrise, chiar dacă comunicarea nu a fost foarte intensă şi chiar dacă nu am făcut-o ca la manual. Aşa cum o fac alţii, fără nimic în spate, dar cu o comunicare ca la manual, se poate vedea cine a avut meritul principal sau singurul merit pentru realizarea acestor investiţii. Şi o să vedeţi că pe viitor sunt şi alte elemente care se fac tot pe linie de miniştri PSD care vor susţine nu numai infrastructura din Timişoara, pentru că e un element esenţial, dar nu suficient pentru ca Timişoara să se dezvolte în continuare. Are nevoie de o industrie care să evolueze aşa cum a evoluat în primii ani după Revoluţie. Timişoara a fost după Revoluţie unul din principalii poli de dezvoltare ai României, cu foarte multe firme, dar de câţiva ani încoace lucrurile nu s-au mai întâmplat în acelaşi ritm, au stagnat. A mai apărut o firmă, două, trei, dar nu a fost aceeaşi progresie, aceeaşi creştere.

Şi aici e nevoie de sprijin pentru investiţii, sprijin pentru firmele care vor să vină”, a mai spus Dogariu.

Dogariu susţine că anul viitor nu vor fi taxe mărite deoarece: „În primul rând preşedintele Marcel Ciolacu a spus că nu vor fi sau a promis că nu vor fi creşteri de taxe şi impozite anul viitor. Bineînţeles, vine întrebarea şi din ce face rost de bani? Avem un gap foarte mare de TVA, adică noi avem undeva la 35-36% de TVA pe care nu-l încasăm, măcar undeva la 5%. Mai întâi vom încerca să recuperăm acest TVA. Pe a doua jumătate a anului acesta s-au întâmplat o serie de măsuri, implementate, pentru a încerca o mai bună colectare a TVA-ului, în special pe ceea ce înseamnă digitalizare. Au fost legislaţii care nu au fost perfecte, e adevărat, dar încet s-a modificat, care anul viitor va începe să producă efecte. Anul viitor va arăta care este rezultatul digitalizării. Introducând e-TVA, e-Factura şi toate aceste chestiuni care au scop o mai bună colectare. O mai bună colectare va permite ca anul viitor să nu se întâmple aceste creşteri. Într-adevăr lumea vorbeşte de creşterea TVA-ului, plecând de la faptul că avem un deficit foarte mare şi deficitul acesta ar trebui acoperit. Am reuşit prin negocieri, să stabilim un program de şapte ani prin care să recuperăm acest deficit. Sunt măsuri care s-au asumat în special pe ceea ce înseamnă investiţii. Încercăm să creştem economia prin ivestiţii. Să trecem de la creşterea din consum, pe creştere de investiţii şi în acest fel să încercăm să acoperim şi deficitul, deci nu există această presiune pe care, într-adevăr cu câteva săptămâni sau luni în urmă, o aveam, de a încerca să acoperim deficitul cât mai repede. Avem şapte ani conform unui plan stabilit cu Comisia Europeană în aşa fel încât să acoperim acest deficit. Deci şi această chestiune de ce va fi anul viitor, că trebuie să fie venituri, s-a dezumflat tocmai pentru că am reuşit să scăpăm de presiunea aceasta de a acoperi deficitul cât mai repede. Şapte ani în care putem s-o facem prin investiţii! Şi au fost prezentate de către prim-ministrul Marcel Ciolacu, care este graficul investiţiilor pe care urmează să le facem în următorii şapte ani pentru acoperirea deficitului… Fiecare va trebui să-şi asume ce au continuat alţii, precum şi noi am continuat obligaţiile pe care şi le-a asumat guvernul PNL-USR prin PNRR, unele dintre ele chiar dacă sunt rupte de realitatea din România. Putem vorbi aici de pensii… noi a trebuit să le punem într-un fel sau altul în aplicare. Lucrul bun e că totuşi am avut oameni capabili să discute şi să negocieze cu cei de la comisie în aşa fel încât să găsim înţelegerea cu oamenii acolo unde lucrurile erau într-adevăr complet aberante. Precum acel procent de 9,6% sau cât era a pensiilor din PIB care trebuia să rămână la fel timp de 50 de ani. O aberaţie extraordinară pe care am reuşit s-o scoatem”.

„Cine spune că lucrurile sunt perfecte e un mincinos. Oricine trăieşte în România e conştient, vede că lucrurile nu sunt perfecte. Ceea ce trebuie să facem noi politicienii e să tindem spre un trai mai bun pentru cetăţeni şi o stabilitatea sau o siguranţă cât mai mare pentru România. Ceea ce se întâmplă în Ucraina, în Orientul Mijlociu, ne-au dat de gândit şi primul calup de ofertă electorală a fost cel de retehnologizarea sau reindustrializarea României. Pentru că experienţa războiului din Ucraina ne-a arătat că suntem dependenţi de materialele de construcţie din alte ţări. Toate aceste experienţe ne-au arătat că suntem dependenţi de foarte multe alte pieţe. În condiţii normale nu ar fi o problemă, pentru că şi noi livrăm ceva, dar suntem dependenţi în condiţiile schimbărilor de genul războiului din Ucraina… Poate conduce la un blocaj. Am văzut că fierul, tabla, nu au mai venit din Ucraina, ceea ce a dus la creşterea preţurilor celor care îl furnizau. Şi mai grav, a existat o penurie de materiale de construcţii, ceea ce a blocat atât investiţiile private, cât şi cele publice. Unul dintre elementele programului electoral este acest program al reindustrializării României. Concret înseamnă a susţine pe câteva paliere industria românească. Ne interesează materialele de construcţii şi unde deja a trecut prin guvern un plan naţional pentru marea industrie. Alocarea a 250 milioane de euro. Îi dă statul român prin scheme de ajutor de stat şi ajutor de stat pentru realizarea de investiţii care să producă materie primă, mai ales pentru domeniul construcţiilor. Metalurgie, siderurgie, lucruri care să nu ne mai facă dependenţi de alte pieţe.

Sprijinirea industriei chimice – pentru că suntem complet dependenţi de îngrăşăminte pentru agricultură. La momentul ăsta sunt 3 miliarde de euro pe care-i dăm afară, pentru importuri de îngrăşăminte. E nevoie de repornirea acestor fabrici care făceau îngrăşăminte. Aici nu e vorba numai de preţ. Ci de faptul că la un moment dat s-ar putea să nu mai ai de unde să le iei. Ceea ce ar face ca agricultura românească să aibă mari probleme. Atunci încercăm să plecăm de aici. De la ceea ce înseamnă reindustrializarea României, ca o prioritate numărul 1 pentru a asigura o siguranţă României şi cetăţenilor români. Că vom avea alimente la un preţ acceptabil chiar dacă apar crize, că vom avea materiale de construcţii pentru a face investiţii chiar dacă în unele zone există conflicte. Lucruri care asigură o dezvoltare serioasă, pe investiţii, nu pe consum ca până acum. E elementul principal în a duce mai departe România pentru a crea program în domeniul cultural, educaţional, sănătăţii, sportiv. De aici ar trebui de fapt să plece tot, cum se produce, ce se produce. Acest program are o valoare de aproape 2 miliarde de euro. Program care prin scheme de stat să ajute redeschiderea unor fabrici care să creeze în ţară. Să deschidem fabricile de prelucrare, în special în domeniul agricol…”, a explicat senatorul de Timiş planul PSD privind economia.