Filip Petcu, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, a vorbit la PRESSALERT LIVE despre cele mai importante evenimente din viața instituției în ultima perioadă. Una dintre cele mai de succes expoziții deschise în România în ultimii ani a fost expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”.
„Brâncuși a fost pentru Muzeul Național de Arte din Timișoara și cred că pentru oraș, dar și pentru România, a fost un eveniment fanion, un eveniment emblematic, care a pus în mișcare toate motoarele necesare în vederea pregătirii muzeului pentru standardele impuse de colaboratorii noștri, în ceea ce privește realizarea acestei expoziții. A fost o expoziție care, să zicem, nu a avut precedent în istoria muzeografiei românești. A fost o expoziție care a capacitat atât personalul muzeului, cât și partenerii noștri, cât și instituțiile abilitate, să colucreze în vederea atingerii unor obiective, care se impuneau înainte de a asemna contractul pentru această expoziție. În ceea ce privește clădirea, trebuie să spun că nu eram deloc pregătiți în momentul în care am preluat muzeul în 2021. O situație era foarte critică la jumătatea anului. Și cu sprijinul consiliului județean, desigur, și cu finanțare guvernamentală, am reușit să dezvoltăm toată acestă infrastructură, în ceea ce privește, să zicem, partea nevăzută din spatele muzeului, sistemele de supraveghere, sistemul antiefracție, sistemul anti-incendiu. Începând cu auditarea tuturor acestor sisteme, a trebuit să demarăm proiectarea sistemelor, proiectarea individuală a fiecărui sistem în parte, sistemul de supraveghere CCTV, sistemul de detecție și alarmare la incendiu, sistemul antiefracție și așa mai departe. Și, din aproape în aproape, de la proiectare către execuții, a trebuit să parcurgem aceste etape. N-a fost deloc ușor, pentru că echipa muzeului era subdimensionată. Am pornit dintr-un punct foarte critic, dintr-o perioadă în care, cum să zic, muzeul a avut de suferit. Și, treptat, a trebuit să ne găsim colegi noi, să îi motivăm și să învățăm împreună, să dezvoltăm inclusiv aceste chestiuni despre care nu știam foarte multe, trebuie să vă spun, chestiuni legate, chestiuni tehnice pe care a trebuit să le dezvoltăm”, a explicat Filip Petcu.
„În ceea ce privește exponatele, nu au existat puncte critice, decât către finalul expoziției a fost într-adevăr o intrigă, s-a țesut o intrigă în jurul unei lucrări, lucrarea Pasăre-n văzduh care provine de la Guggenheim, și despre care anumiți vizitatori au emis anumite opinii, cum că lucrarea ar fi fost atinsă de către specialiștii muzeului, că ar fi fost curățată necorespunzător, că ar fi fost supusă unor situații, să zicem, nefavorabile. Dar acest lucru a fost, bineînțeles, destul de ușor depășit, pentru că, în realitate, muzeul nu era responsabil pentru acel lucru. Era o chestiune legată de restaurarea obiectului și de modul în care acest obiect se află depozitat la colecția care îl deține. Noi l-am expus așa cum l-am primit. Desigur, era vorba de acele amprente, ca să amintim publicului acea situație. Era vorba de niște amprente care au putut fi observate pe suprafața lisă, foarte bine șlefuită a bronzului. Dar acele amprente, în realitate, se aflau sub un strat de lac, un strat de lac care proteja, de fapt, lucrarea de interacțiunea cu factorii mediului ambient, respectiv cu umiditatea. Lucrarea se expune la Veneția și acolo, bineînțeles, umiditatea fiind foarte ridicată, s-a impus acoperirea ei cu un strat de peliculizare care să permite să creeze o barieră între mediul ambient și lucrare. Iar aceste amprente, de fapt, se aflau sub stratul de vernil”, a mai povestit directorul Muzeului de Artă.
Siguranța exponatelor de o valoare inestimabilă pentru cultura românească a fost una dintre principalele preocupări ale organizatorilor: „Bineînțeles, transportul a fost însoțit pe întreag traseul de către autoritățile competente în fiecare dintre țări. Desigur, pe teritoriul României a existat acest parteneriat foarte, foarte bun cu Jandarmeria Română care ne-a sprijinit pentru securizarea transportului. Serviciile de pază a fost asigurate prin instituția Consiliului Județean Timiș, dar am contractat și o firmă privată pentru servicii de pază pentru a suplimenta paza, spațiul expozițional și accesul în muzeu. Și lucrurile au decurs bine pe această linie”.
„Mi-ar fi greu să o rezum la două cuvinte dar cred că a fost un, să zicem, un exemplu referențial, aș spune. Un exemplu referențial despre cum ar trebui să fie organizată expoziția și cum ar trebui să fie receptată și trăită o astfel de expoziție în România. Desigur, Brâncuși este un simbol important pentru cultura română. Acest lucru s-a resimțit și prin afluxul de vizitatori, care a fost, într-adevăr, unul fără precedent în România și ne-am dorit foarte mult, ca și viitoarele expoziții de la Muzeul de Arte, dar și în altă parte la alte muzee din România, să aibă un ecou similar, să aducă oamenii într-un contact apropiat cu mediul cultural, să-i invite să aprofundeze, să spargă gheața în ceea ce privește poate puținul pe care el cunosc despre artă sau despre artiști.
Cred că această expoziție a avut și un caracter didactic, nu a fost o retrospectivă, nu poate fi comparată, de pildă, cu marea retrospectivă Constantin Brâncuși de la Paris, organizată de Centrul Pompidou în acest an, dar faptul că au ajuns în România lucrări de o asemenea importanță, lucrări care, iată, unele dintre ele niciodată n-au ieșit din Centrul Pompidou și pentru prima dată au fost expuse în afară și, iată, în România, reprezintă un moment de reflecție pentru muzeografia românească și cred că, dincolo de toate aceste lucruri, a fost foarte important că a existat o colaborare între instituția care ne-a finanțat, Consiliul Județean Timiș, dar și între parteneri, iată, Institutul Francez a avut o contribuție importantă pe partea de relații diplomatice cu statul francez. Fundația Art Encounters, cu care am colaborat și eu, au avut contribuția lor și în acest mecanism de colaborare, lucrurile s-au desfășurat foarte bine. Trebuie să mulțumim de asemenea sponsorilor a căror contribuție a fost una consistentă și ar fi de dorit ca pe viitor această susținere să vină și pentru viitoarele proiecte ale muzeului”, a mai spus Filip Petcu.
Finanțarea evenimentelor de o asemenea anvergură este problematică, iar următoarea expoziție „de calibru” organizată la Muzeul de Artă din Timișoara este „Luminile lui Caravaggio. Începutul modernităţii în pictura europeană, capodopere din colecţia Roberto Longhi”, care se va deschide în 16 noiembrie.
„Aici ați atins într-adevăr un punct foarte sensibil. Trebuie spus că anul acesta situația este dramatică în ceea ce privește sponsorizările. Iată, pentru marele proiect Caravaggio, pentru care am obținut inițial finanțare consistentă de la consiliul județean, a fost promovat am încercat să obținem finanțare de la diverse companii… Este evenimentul principal al acestui an. Noi ne-am concentrat asupra relației cu statul italian, cu această societate cu care vom colabora pentru a reuși să aducem aici această expoziție. E vorba despre o expoziție dedicată artistului Michelangelo Merisi da Caravaggio, iată catalogul din expoziții precedente organizată în în altă țară. Această expoziție de fapt își propune să-l aducă pe Caravaggio pentru prima dată în România. E vorba de o pictură de Caravaggio, pictură timpurie a acestuia, din colecția marelui istoric de artă Roberto Longhi. Acest istoric este recunoscut pentru faptul că l-a pus pe Caravaggio în lumina reflectoarelor istoriei artei europene la începutul secolului XX, și a fondat o colecție în mijlocul căreia Caravaggio se distinge ca un mare «influencer» al timpului său, un fel de pionier, un fel de pictor vizionar care a reconfigurat lumina și-a reconfigurat perspectiva asupra picturii astfel încât a influențat generații la rând, devenind un fel de părinte al picturii moderne. Caravaggio este foarte important pentru noi deoarece colecția Muzeului de Arte este o colecție în principal bazată pe moștenirea barocă al lui Zsigmond Ormós, fondatorul Muzeului de Artă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Om politic și istoric de artă care, așa cum era modal la vremea respectivă, și-a fondat o colecție cutreierând Europa și cumpărând diverse lucrări din anticariatele florentine, germane și imperiale austro-ungare, și a dăruit propria lui colecție orașului. Această colecție barocă putem spune că intră într-un dialog cu artefactele, cu operele pe care noi le vom aduce. Scenografia va fi configurată de așa natură încât să existe un dialog cu colecția muzeului, și acest lucru onorează colecția. O să vă dezvălui acum în premieră faptul că această expoziție se află sub înaltul patronaj al Ministării Culturii din România, dar și sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii din Italia, fiind sprijinită de președintele Comisiei de Cultura a Camerei Deputațiilor Parlamentului Italiei, și având sprijin din partea consiliului județean. Și ne-am bucurat foarte mult că aceste proiecte ale muzeului legate de partea expozițională dar și de partea de infrastructură au fost susținute în actualul mandat al președintelui de CJ, și din discuțiile cu viitorul președinte, președintele ales al consiliului județean, rezultă faptul că există interes și încredere în a dezvolta mai departe strategia de promovare a culturii timișorene prin Muzeul de Artă, care este o efigie, este probabil cel mai important obiectiv care la ora actuală vorbește despre Timișoara, despre istoria Banatului și despre potențialul pe care Timișoara îl are să se descopere în splendoarea sa culturală. Expoziția se deschide pe 16 noiembrie și se încheie pe 28 februarie”, a spus Filip Petcu.
Biletele pentru expoziția dedicată lui Caravaggio au fost puse în vânzare chiar de ziua de naștere a artistului, pe 29 septembrie.
