Director al Muzeului de Artă din Timișoara începând cu 2021, Filip Petcu a vorbit la PRESSALERT LIVE despre dificultățile cu care se confruntă instituția de artă, dar și despre planurile de viitor pentru îmbunătățirea activității.
„Trebuie să spun că această clădire nici măcar nu era intabulată în momentul în care am preluat-o, faptul pe care l-am descoperit destul de târziu. În CF figura «casă cu două etaje». Nu figura ca muzeu. Nu pot să vă spun cu siguranță, dar cred că de vreo 30 de ani se lucrează la palat. Eu îmi aduc aminte, sunt născut în Timișoara, am copilărit aici, am văzut de copil schelele înălțându-se pe fațada clădirii, și iată în 2006 schelele au căzut de pe fațadă, o parte dintre spațiile expoziționale au fost inaugurate, și într-adevăr surpriza a fost mare o colecție deosebită, o prezentare frumoasă, dar ulterior… Mai este destul de mult. O mare parte din palat încă nu este valorificată. Noi am început să lucrăm asupra curților, curtea mare a muzeului cred că are un potențial fabulos în ceea ce privește posibilitatea de a fi redată comunității S-ar putea organiza concerte, spectacole poate o terasă interioră mă rog, diverse expoziții, acolo există și niște anexe care s-ar putea exploata. Noi am făcut o igienizare, am scos în jur de 100 de camioane de deșeuri din acea curte, deoarece sub statul vegetal se aflau îngrupate deșeuri de diverse tipuri. Am eliminat stratul vegetal și am eliminat toate aceste deșeuri, și am realizat în cursul anului precedent și un proiect de punere în siguranță acelor două curți până la faza DPT. Din păcate nu am mai reușit să ducem la îndeplinire partea de amenajare propriu-zisă, în contextul ordonanței de austeritate care a apărut anul trecut dar, cum să zic, intențiile noastre de a duce mai departe proiectul de restaurare și definitivare al muzeului este susținut de consiliul județean și ne dorim ca pe viitor să… De fapt chiar avem acum, avem bugetat un proiect pentru până la faza DALI pentru definitivarea Palatului Baroc. Cele două curți nu au fost folosite la capacitatea lor optimă, în plus există aripa Pacha, care a fost nefinalizată. Noi am redat publicului cu ajutorul unei companii din Timișoara o parte din demisol clădirii care a fost inaccesibil, am creat acest spațiu pentru mediere culturală, Infopoint cu vestiar, spațiu pentru mediere culturală pentru copii și o zonă de lounge în demisol, și ne dorim ca pe viitor să deschidem și să rezolvăm și această problemă a lipsei unei cafenele în muzeu, o normalitate de altfel în majoritatea muzeelor lumii, care desigur ar aduce și venituri mai departe muzeului și ar ajuta muzeul să se autosuțină sau să beneficieze de un buget mai consistent”, a spus Filip Petcu la PRESSALERT LIVE.
Expoziția Brâncuși a fost una rentabilă pentru muzeu, în sensul că și-a acoperit cheltuielile, însă directorul Muzeului de Artă se bucură mai mult de „moștenire”.
„Ceea ce a rămas în urma expoziției este o infrastructură extraordinară, de exemplu pe partea de iluminat, cu finanțarea de la consiliul județean, cu finanțarea guvernamentală, am reușit să refacem tot sistemul de iluminat al muzeului la standarde excepționale, poate fără precedent în România. Am refăcut iluminatul de fațadă și acum avem un iluminat cu 11 scenarii de iluminat, care se succed în fiecare seară și creează o întreagă poveste, o atmosferă în Piața Unirii. În plus, am deschis, am reconfigurat expozițiile permanente și avem primul laborator de restaurare de pictură vizitabil din Europa Centrală și de Est, care face parte din circuitul expozițional. Deținem un microscop fabulos care are capacitatea să scaneze 3D suprafețele și să creeze panorame ale tablourilor. Și, la fel, aparatură de analiză multispectrală cu care, din nou, putem avansa și pe partea științifică”, a explicat Filip Petcu.
Bugetul nu permite muzeului să achiziționeze lucrări, însă în ultimii ani instituția a beneficiat de donații importante. „Trebuie să vă spun că din 2021 nu am mai cumpărat nimic, însă, prin ceea ce am făcut la muzeu, împreună cu echipa noastră, am câștigat un important capital de încredere din partea artiștilor. De pildă, în 2021 – 2022 am primit o donație de 408 lucrări, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din colecția de artă plastică, din partea unui artist timișorean, un artist important, Ciprian Radovan. Am primit din nou donații din partea domnului Liviu Mocanu, Suzana Fântânariu, artiști importanți, de calibru, ai artei românești, pe care noi am încercat să îi promovăm. Nu am avut fonduri în această direcție, dar pe viitor ne propunem, desigur, să achiziționăm, în paralel cu modernizarea spațiilor de depozitare. Trebuie spus și admis faptul că depozitele noastre nu sunt cele mai bune. Am încercat să optimizăm câteva spații în această direcție, dar cred că efortul de a achiziționa lucrări trebuie dublat cu efortul de a moderniza aceste depozite și de a asigura lucrărilor un climat propice pentru a fi păstrate.
Noi acum lucrăm la partea preliminară de proiectare pentru finalizarea Palatului Baroc și sperăm să avem sprijinul conducerii consiliului județean pe mai departe pentru a definitiva restaurarea Palatului Baroc. După cum spuneam, există mansarda, care nu este deloc utilizată, aripa Pacha, curțile interioare, spații uriașe, care ar putea fi folosite. Nu doresc să exagerez, dar cred că undeva la o treime din muzeu nu este folosit în momentul de față”, a detaliat directorul Muzeului de Artă Timișoara.
Instituția de cultură încearcă să atragă și un public mai tânăr.
„Lucrăm și la publicații de pildă cum este aceasta dedicată lui Victor Brauner, «Invenții și magie, jocuri și activități», în care colegii noștri absolvenți de arte plastice realizează diverse publicații cu caracter ludic unde copiii se pot regăsi și își pot, cum să zic, pune în practic abilitățile creative și intelectuale. De asemenea, noi am încercat în anul trecut, în cadrul proiectului Baroque Reloaded, un proiect care a vizat, în primul rând, introducerea unei elemente de tehnologie, elemente de tehnologie avansată în cadrul muzeului, am încercat să ne ducem publicul aproape prin acțiuni participative, acțiuni care de fapt deschid culisele muzeului. Muzeul trece din acel stadiu de muzeu mauzoleu, așa cum am mai repetat, muzeu mauzoleu sau un muzeu bastion al… cum spunea și Robert Șerban, l-am mai citat, «muzeu cimitir», un muzeu unde sunt expuse tablouri pe pereți și atât, nu există viață. Am încercat să transformăm muzeul în ceva accesibil, într-un spațiu în care publicul să se orienteze și prin intermediul tehnologiei. Și iată această sală barocă, un spațiu tabu de care nu te poți atinge prea mult, pentru că intri într-o zonă sensibilă, am reușit să transformăm într-un spațiu în care tehnologia și arta, arta clasică, un spațiu clasic, foarte riguros, foarte bine configurat, a intrat în dialog cu un element de tehnologie. Și aici, iată, proiectul I-Human s-a inserat foarte bine. Proiectul I-Human al artistei SaintMachine, curatoriat de colegă noastră Aura Bălănescu, în care sala barocă s-a transformat într-un spațiu al dialogului, în care s-a construit această instalație”, a spus Filip Petcu.
Chiar dacă în ultima vreme muzeul a avut rezultate bune, directorul consideră că „Cred că muzeul de artă din Timișoara a demonstrat că referințele sale sunt cele din vest. De pildă, noi anul acesta ne-am depus candidatura și iată vom participa la Nicosia, în Cipru, la gala EMA, European Museum Academy Awards. Am îndrăznit să ne depunem candidatura, am avut o inspecție din partea acestei entități, European Museum Academy, și am trecut, să zicem așa, de această inspecție cu bine. Lucrurile au fost apreciate, tot ce s-a făcut a fost apreciat. Am primit și recomandări, dar desigur mai sunt foarte multe lucruri de construit. După cum am spus, Palatul Baroc trebuie definitivat. Avem această problemă a depozitelor, va trebui treptat să ne consolidăm și schema de personal, pentru că deocamdată suntem subdimensionați. Și la nivel de legislație credem că ar trebui lucrurile un pic să se schimbe în sensul în care salariile lucrătorilor din muzee sunt din păcate foarte, foarte mici, și la ora actuală există și niște diferențe majore între salariații din muzee și salariații din instituțiile de spectacol, diferențe care ajung până la 86%. De pildă, un contabil care lucrează în muzeu câștigă mult, mult mai puțin decât un contabil care lucrează într-o filarmonică”, a explicat directorul Muzeului de Artă la PRESSALERT LIVE.
Întrebat de moderatorul Dragoș Boța ce ar face pentru muzeu dacă ar avea acum la dispoziție 10 milioane de euro, Filip Petcu a spus: „Foarte interesantă întrebarea, pentru că în momentul ăsta încercăm să aplicăm pentru o finanțare de nivelul ăsta. Într-adevăr, este foarte greu. Acum lucrăm la fază de proiectare. Am termina clădirea, deci am dorit să amenajăm clădirea în așa fel încât să poată fi folosită la maxima capacitate. Totodată, o nevoie imensă este cea legată de depozite. Noi în vestul țării nu avem un depozit centralizat, nu avem un spațiu în care să ne putem permite să centralizăm, să zicem, tot patrimoniul Muzeului Banatului, al Muzeului de Artă, poate al Mitropoliei, al Episcopiei Catolice și mai departe. Cred că ar fi necesar să existe un astfel de hub care să deservească tot ceea ce înseamnă patrimoniul mobil și imobil din regiunea de vest. Și cred că aici Timișoara ar putea fi un jucător important, dacă la nivel poate guvernamental s-ar trasa o astfel de strategie de a construi în Timiș un astfel de hub care să se ocupe de patrimoniul regiunii de vest”.
