Adam Crăciunescu, fost director al Romsilva și fost vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, a uitat deja de cei câțiva ani petrecuți în politică, și de mai mulți ani se concentrează doar pe afacerea familiei: Crama Aramic, aflată pe dealurile din estul Timișului, aproape de limita de județ cu Caraș-Severin.
„A apărut de la un hobby, via de vie, să avem o casă în vie. De la casă au apărut fondurile europene și, consultându-mă cu fiul meu, care era student la stomatologie, am zis hai să extindem puțin treaba asta, să accesăm niște fonduri europene. Și Aramic, de fapt, sunt inițialele lui Adam, Mihaela, Ioana, Cosmin și am mai băgat un Arad în față, că lucram la Arad în momentul când am constituit firma. De fapt firma s-a numit Aramic Forest și mă gândeam la vremea respectivă să mă ocup de partea forestieră, de împăduriri, de alte lucruri interesante. Dar s-a întâmplat că a apărut în 2008-2009, după intrarea în Uniunea Europeană, această oportunitate cu reconversia viței de vie, și beneficind de situația asta că pe dealul Silagiului erau multe terenuri la domeniul statului pe care am putut să le concesionăm și să implementăm proiectele astea de reconversie, a fost un lucru interesant. Și poate că pentru perioada asta, după ce am încheiat activitățile, până la universitate, până la astea, să te ocupi mai devin, a fost un lucru foarte bun”, a spus Adam Crăciunescu la PRESSALERT LIVE.
Silvicultor la bază, fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se bucură că a avut ocazia să învețe lucruri noi ocupându-se de afacerea familiei.
„Tot timpul am încercat să învăț ceva din cultura viței de vie și totodată și pe partea de procesare. Aici la partea de procesare l-am lăsat mai mult pe fiul meu să fie mai activ, ca să înțeleagă el procesul tehnologic, pentru că e tehnologia asta nouă acum, a generației tinereâ, să se ocupe de ea. Noi care am crescut acasă cu o țuică care s-a făcut în casă, cu un vin care s-a făcut acasă, cunoșteam tehnologia veche a producerii acestor licori. Dar eu m-am ocupat ca prima etapă de partea investițională și de partea de cultura viței de vie. Dar să știi, e important, când nu te mai ocupi de profesia pe care ai stăpâit-o 40 de ani, erau lucruri interesante, descopeream tot timpul ceva nou. Și m-a ținut activ în perioada asta ca să învăț multe lucruri legate de cultura viței de vie. În primul rând, conducerea butucilor de viță de vie, pe lângă lucrările de întreținere, care sunt generale și eu eram obinuit cu întreținerea culturilor tinere și forestiere și astea. Nu aspectul ăsta, ăsta aveam însușit destul de bine. Dar e important să știi să tai vița de vie. De la tăiatul viției de vie, atunci poți să formezi corzile necesare ca să-ți producă suficienți struguri pe butuc, să-ți producă și calitatea. Știi că calitatea vinului o dă omul, dar măreția și valoarea îi o dă solul, soarele și expoziția. Deci cunoscând acești factori de influență trebuie să știi cât poate să dea butucul respectiv, să faci balanța”, a explicat Adam Crăciunescu.
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă viticultorii este numărul mic de oameni specializați în domeniu.
„Nu ai mecanizatori pregătiți la ora actuală, că școlile au dispărut. Îi califici la locul de muncă, când are o experiență de 2-3 ani la tine, pleacă la altul. Deci fluctuația asta personalului, cât de cât calificat, mai ales pe la întreprindele astea în agricultură, care n-au mai pregătit mecanizatori pentru utilajele, care sunt acum, că sunt utilaje performante comparativ cu ce era înainte de ‘90, și ei tot timpul trebuie să învețe. Și aici am suferit foarte mult, că nici nu sunt cursuri din astea de pregătire organizate de către școlile profesionale sau de către chiar universități, că a fost o încercare a Universității de Științele Vieții, au avut la Foeni acolo o bază unde mai instruiau pe utilaje din astea în zona cerealieră, utilaje mari. Dar la noi, la vița de vie, n-am avut posibilitatea să instruim mecanizatori decât în cadrul societății, unde s-au format. Aici e o mare problemă. După aceea, și pe linie procesare, nu avem o școală de oenologi în zona de vest. Dacă în zona de sud a țării, sau chiar Iașiul, au mai avut cultura asta de a pregăti și în cadrul facultăților, noi aici n-am beneficiat. Fiind facultatea de Horticultură mai nou înființată, după 1990, n-am avut o tradiție a forma oenologii. Și de asta a fost nevoie să apelăm la consultanță străină, la consultanță italiană, să ne dea toate protocoalele de procesare a vinului. Acum lucrăm cu trei ingineri, doi în cramă și unul care se ocupă de cultura viței de vie.
Sunt în formare, unii s-au format mai bine, alții mai puțin bine, dar acum parcă am ridicat puțin nivelul de pregătire a personalului în cadrul societății, încât să producem ceea ce dorim”, a povestit Adam Crăciunescu.
Acesta și-ar dori ca autoritățile locale să se implice mai mult în promovarea cramelor din județ ca destinații turistice.
„Aici e rolul autorităților locale, al consiliul județean, al Primăriei Muncipiului Timișoara, al primăriilor municipiilor mari, care, într-adevăr, trebuie să aibă o strategie privind turismul în județ. Pentru că noi, în județul Timiș, avem puține obiective. S-a încercat cu bisericile din zona Făgetului, s-a încercat cu consumul de produse tradiționale în zona Margina, au fost niște proiecte. S-a încercat și cu Brunch în Banat, brunch în anumite zone. Dar neavând o infrastructură ca turiștii să deplaseze ușor, cu pistă de bicicletă, cu un drum al vinului să vină chiar cu mașina. La noi la cramă nu avem asfalt, dar acum drumul care unește cele două drumuri județene, cel care trece prin Silagiu, care merge la Bocșa, și cel care merge la Lugoj, peste deal, l-a preluat consiliul județean și a reușit, printr-un prim proiect de întreținere, să-i dea o anumită formă de pietruire la ora actuală, și se circulă mult mai bine. Deja văd că și traficul s-a intensificat. Dacă ar fi asfalt, ar fi altceva. Aici contează. Vedeți, acum toamna și primavara se circulă mai ușor, că nu are praf, nu sunt probleme. Dar vara, când e praf mult, mulți nu-și mai duc mașinile pe acolo. Eu sper că noul președinte al consiliului județean va înțelege foarte bine, am încredere în domnul Simonis că va face treabă și cred că va avea în vedere dezvoltarea turismului rural mai ales. Spre exemplu, a fost la Buziaș Festivalul Ceaunelor. A fost atâta lume din Timișoara încât am rămas impresionat. Buziașul nu avea capacitate să-i prea pe toți ca să se bucure de anumite produse din astea tradiționale care sunt în zonă. Așa dacă era și drumul vinului, ca cele patru crame să poată să pună la dispoziție tot felul de degustări în zonă, cred că era mult mai interesant și cred că dacă la anul vor mai face investiții pe drumul vinului, lucrurile vor fi mult mai interesante”, .
„Eu acum prefer vinurile românești. Să știi că am ajuns la concluzia că, cu investiția asta care s-a făcut în vinificație în România, sunt foarte multe crame mici care produc vinuri foarte bune în România. Eu am rămas surprins de vizita unui american care a fost în forțele NATO, pensionar, întâmplător a ajuns pe la cramă. Și chiar mi-a spus că se ocupă de importul de vin din Europa, duce în America. Și a zis că dacă a importat până acum, a început cu Franța, trece pe listă și România, pentru că a făcut un periplu pe la crame din România și și-a dat seama că avem multe vinuri bune. Pentru că și noi am adus soiurile pe care le-au și francezii, și spanioli, și italienii, dar noi travesăm o perioadă grea, producătorii de vin. Nu faptul că este o concurență între noi mare la ora actuală, că multe crame funcționează deja realizate pe fonduri europene, dar și datorită faptul că se aduce foarte mult vin din import în țară. Și consumatorii noștri, cum sunt obișnuiți, că vinul italian, vinul franțuzesc, sau vinul spaniol e de clasă, de multe ori… Problema este că noi ne putem compara cu Republica Moldova, care e susținută de Statele Unite ca să facă exportul spre vest de vinuri. Mă uitam acum… Chiar dacă sunt frații noștri, dar ei sunt susținuți în promovare, ceea ce noi nu suntem susținuți la ora actuală. Nu suntem susținuți în promovare. Și de multe ori nu-ți rămâne rezerva aia din ce câștigi din vinuri ca să poți să fii promovat, să participi la târguri internaționale. Dacă acum 10 ani de zile, prin Ministerul Agriculturii, pe fonduri europene, puteai să accesezi niște fonduri din astea pe promovare, acum s-au cam închis capitolele astea. Guvernul nu vine să te sprijine în acțiunile astea, e normal că nu putem să fim cunoscuți afară cât ar trebui la ora actuală. Mă rog, au reușit brandurile astea mari, vecinii noștri la Recaș, Jidveiul și alții, care, mă rog, au alt rulaj și alt potențial ca să poată să facă promovare”, a mai spus Adam Crăciunescu.
Mda, mai greu de castigat banii in privat. Era mai usor la stat, mai o spaga, mai inca una, mai inca zece. In privat tre’ sa pui si osul…