S-a lămurit misterul. De unde venea mirosul în noul terminal Schengen al...

S-a lămurit misterul. De unde venea mirosul în noul terminal Schengen al Aeroportului Internaţional Timişoara. Care sunt următoarele investiţii (video)

2
DISTRIBUIȚI

Un miros neplăcut simţit la scurt timp după inaugurare în clădirea noului terminal Schengen al Aeroportului Internaţional Timişoara a dus la o serie de reacţii în spaţiul public. Daniel Stamatovici, directorul AIT, a dezvăluit la PRESSALERT LIVE care a fost sursa acestuia şi cum s-a rezolvat problema.

Noul terminal al AIT a costat 38 de milioane de euro, dar mai există părţi notabile de investiţii. „Noi am accesat în total fonduri de 88 milioane euro. Multe dintre ele nu se văd, pentru că nu sunt destinate pasagerilor, dar pentru noi e important că au mărit foarte mult nivelul de securitate şi siguranţă. Noi îndeplineam standardele, dar acum e mult mai facil, avem 740 de camere, în terminal şi pe perimetru. Avem camere care urmăresc absolut tot. Cu gard inteligent, dacă ai pus mâna pe el camerele se îndreaptă în zona respectivă, informaţia merge la patrulă şi Centrul de comandă. Avem zeci de panouri pe perete, care îţi arată indiferent ce se mişcă în interiorul aeroportului sau în preajmă, se încercuieşte… arată cu roşu traseul pe care l-a făcut şi unde e posibil să meargă în continuare… perimetrul e asigurat de o firmă privată şi de asemenea de către noi, de către Aeroport, o parte agenţii noştri… Cei de la SRI au de asemenea informaţiile, poliţiştii de frontieră, în timp real. Nu am avut probleme deocamdată pe securitate…”, a spus Daniel Stamatovici.

După inaugurarea noului terminal Schengen s-a vorbit mult despre un miros neplăcut al clădirii, ca de canalizare. După două luni de agitaţie misterul a fost desluşit: „Era de la vata din acoperiş. Vata care era pe acoperiş, deasupra ei este o membrană foarte groasă. Când s-a montat a plouat intens, vata au acoperit-o, au sigilat-o şi acea vată în timp a început să emane acel miros, deoarece în compoziţia ei vata are nu ştiu ce substanţă care în combinaţie cu apa dă acel miros. Noi iniţial nu am ştiut de unde era mirosul. Am blindat toate ieşirile, ne-am decuplat de la fosă să fim siguri, de la stâlpi, de la gresie, ne-am dus am mirosit gresia. Ne-a mai spus cineva: vezi că s-ar putea gresia să fie, stâlpii, vopseaua, am încercat până a venit cineva şi ne-a spus: a, ăsta e miros de vată udă. Am mai păţit şi eu. Ne-am urcat pe acoperiş. Când am tăiat-o… a ieşit aşa.. după aeea am luat legătura cu constructorul rapid, au montat 80 de aerisitoare… şi de atunci tot s-a eliminat din miros. Azi eu zic că nu se mai simte, foarte puţin. Am vrut să decopertăm, dar dacă facem chestia asta o luăm după aceea de la capăt. Apoi ne distruge toate instalaţiile. Am luat-o uşurel cu aerisitoarele şi s-a diminuat. Am adus şi soluţie profesională de acoperire a acelui miros, ca să băgăm în sistemul de aerisire. Şi sitemul de aerisire l-am desfăcut tot, am schimbat filtre, că nu ştiam de unde… Până a venit acel om şi ne-a luminat, el e constructor, a ştiut din prima. De sus, avea dreptate. Două luni de zile nu ştiam ce să facem”.

O altă întâmplare legată de noul terminal a fost cea din urmă cu trei luni, când o turmă de porci a fost pozată pe aeroport. „S-au mutat cei care erau acolo, o fermă în apropiere, au scăpat pur şi simplu de la ei şi e zonă publică, e câmp între noi şi unitatea militară este câmp. Au trecut pe lângă unitatea militară, nu le-a spus nimic… Nu avem pază în acea zonă, din zona publică, ai noştri i-au scos imediat, în trei minute, au apucat să facă câteva poze. Nu au stat mai mult de două-trei minute porcii acolo. Noi avem supraveghere în perimetru, nu în afară. După, am pus post acolo, dar sincer vreau să-l desfiinţez, că costă foarte mult. Sunt cinci oameni ca să stea, într-o zonă publică, să se asigure că nu se apropie animale de pe câmp. Ei bine să ştiţi că există riscul să vină şi animale sălbatice, niciuna nu trece de acel gard, de care vă spuneam, ca să ajungă la avioane. Ar crea într-adevăr incident de aviaţie. Noi am pus post în urma a aceea ce s-a întâmplat, dar îi plătim degeaba. Ne-am gândit să punem gard electrificat măcar pentru animalele mai mari decât să punem post ca să se uite toată ziua la câmp. Patru oameni, plus ăla care dă concedii…”, a precizat Stamatovici.

Planuri de viitor, interes din Golf pentru zona cargo şi alte proiecte

O eventuală trecere a AIT de la minister la Consiliul Judeţean Timiş poate fi cu plusuri consideră directorul general: „Dat fiind faptul că Timişoara e aeroport strategic mă îndoiesc că Ministerul Transporturilor îl va da către Consiliul Judeţean, nu este o problemă, dintr-un anumit punct de vedere ar fi bine, în sensul în care ministerul nu e atât de implicat în dezvoltarea aeroportului pentru că nu are drepturi de implicare în dezvoltarea regiunii, pe când CJT tocmai ar putea să ne ajute.


CJT ar putea să ne ajute fără să fie acţionar la AIT, pentru că avem interese comune. Eu am fost cu companiile aeriene şi abia aştept să fie instalat în funcţie Alfred Simonis, ştiţi că el a fost la aeroport, înţelege fenomenul şi înţelege despre ce e vorba. Un ajutor mare. Niciun aeroport nu poate să impună unei companii aeriene să lucreze la el, dar poate atrage. Noi facem discount de 75% la aproape taxele de aeroport, dar nu putem mai mult, pentru că intrăm pe pierdere şi atunci CJT ar putea să vină în ajutor în sensul în care să ajute companiile aeriene sau să promoveze regiunea prin compania aeriană. Şi e o chestiune care se practică. Consiliile de peste tot dau bani, nu mulţi, foarte mulţi, vorbim de milioane de euro. Noi nu avem, dar 100-150.000 pe lună ca să promovezi zona de vest a ţării prin Turkish Airlines, mie mi se pare o decizie corectă. Iar această legătură între CJT şi Turkish Airlines nu trebuie neapărat ca CJT să fie acţionat al AIT, poate să o facă direct. De asta m-am dus şi la domnul Fritz… el în principiu a fost de acord, cu promovarea zonei de vest şi a Timişoarei, prin companiile aeriene, atât doar că anul trecut nu avea buget pregătit pentru această acţiune. Anul acesta vrea… pentru anul viitor. A fost cu cei de la Swiss air, cu cei de la Turkish Airlines, a fost la dânsul, cu cei de la Wizz Air”.

Interes există şi pentru dezvoltarea zonei cargo a aeroportului, Stamatovici ar prefera ca cei care vor veni să investească vor fi din Emiratele Arabe Unite. „Pentru noi cel mai bine ar fi să reuşească cei din Emirates să vină, au întârziat un pic, dar îi aşteptăm în decursul lunii viitoare, în delegaţie, cu investitori din Emiratele Arabe Unite, domnii au fost deja, au fost reprezentanţii guvernului să vadă ce prezintă, acum vor veni investitorii, o delegaţie destul de mare, vom fi anunţaţi de la minister în momentul în care … vor veni investitori din Emirate care se pricep să facă legătura între transportul feroviar, rutier şi aerian. Noi avem 64 de hectare, calea ferată în curte practic, pista normală şi descărcarea de pe autostradă va veni exact în dreptul aeroportului. Nu trebuie decât să conectezi, dar cineva trebuie să le gestioneze, cineva care a mai făcut. Emiratele leagă AIT de Aeroportul Al Maktoum şi vor veni să lucreze cu Airbus 330 şi 340. Automat creşte traficul aerian cargo. Implicit şi cel de persoane. O delegaţie de 50 de persoane aproximativ. Ei vor veni acum la primele discuţii. Se mişcă foarte repede, au foarte mulţi bani. Când am mers acolo cu domnul ministru vorbeau de 1 miliard de euro de parcă vobesc eu de 100 de lei. Au foarte mulţi bani, au know how-ul, se vor mişca foarte repede dacă vin. Şi vor dezvolta această zonă. Noi vom câştiga foarte mulţi bani din aterizare, balizaj, …acea zonă cargo trebuie întreţinută, curăţată, ne vom ocupa noi. Toate acestea vor fi bani suplimentari pe lângă chiria pe care o avem. Pentru noi ca aeroport e foarte important, la fel şi pentru toată regiunea. CTPark a făcut frumos la Oradea, au dezvoltat furmos, dar aş prefera arabii”.

Directorul general Daniel Stamatovici a vorbit şi de alte două proiecte noi: „Parcarea din faţa autogării, care trebuie făcută, în momentul de faţă… s-a pus nişte pietriş provizoriu, dar acolo vom face o parcare adevărată. Avem suficient de mult teren ca să facem la nivel. Am putea să facem etajată, dar s-ar bloca autogara care e frumoasă, e bine să se vadă. 3 milioane de euro, de la bugetul de stat, ca să nu fie ajutor de stat trebuie să demonstrăm că vine ca o investiţie… Noi când am văzut că creşte traficul aveam două variante. Să lărgim acea tentativă de parcare, s-o lărgim sau să mărim preţurile. Preferam să facem provizoriu acea parcare decât să mărim preţurile, tocmai pentru a atrage pasagerii să-şi lase maşinile la aeroport; Al doilea (proiect) parcul fotovoltaic, aşteptăm să iasă ghidul dedicat pentru aeroporturi. Acolo avem SF-ul deja făcut. Va fi 100% subvenţionat de la bugetul de stat. Nu trebuie să punem noi niciun leu şi include şi bateriile… Mai avem încă două măsuri de siguranţă. În subteran dacă ne conectăm la linia subterană de alimentare şi le avem pe cele două aeriene, rămân back up la acel parc fotovoltaic”.

„S-au terminat reparaţiile la pistă, ceea ce îmi doresc eu am reuşit să schimbăm balizajul, am luat de la Bucureşti, dar acolo e vechi, pista nu are panta care ar trebui, de 1,5 pe întreaga ei lăţime, avem şi contrapantă uneori se mai adună apă. Şi portanţa ar trebui mărită pe ultima mie de metri. O reparaţie capitală a pistei ar fi de dorit. 50 milioane de euro. Încercăm fonduri europene. În momentul de faţă nu există posibilitatea. Când vom avea avioane de mare capacitate vom putea solicita. Deocamdată de la bugetul de stat. Dar pentru asta e nevoie de o derogare de la Comisia Europeană”, a concluzionat Daniel Stamatovici.

2 COMENTARII

  1. Ieri am fost la aeroport și am plecat spre una dintre le parcările de lângă aeroport pe jos. Mirosul infect vinde de la apa din canalul ăla mic de lângă drum. Mirosea a porc nespălat de îți muta nasul. Nu o mai dați cu vata minerala care nu știu ce face.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.