Expoziția „Luminile lui Caravaggio. Începutul modernității în pictura europeană, capodopere din colecția Roberto Longhi” oferă publicului un eveniment special, lucrarea „Hercule torcând lâna de aur”, semnată de Michele Desubleo și achiziționată de Ormós Zsigmond – un admirator al maeștrilor italieni, a cărui bogată și valoroasă colecție de artă a fost donată primului muzeu al orașului – în dialog cu tabloul „Băiat mușcat de șopârlă” de Caravaggio, ambele lucrări reflectând spiritul și tehnica maestrului italian. Tabloul din colecția muzeului, aflat în sala mitologică a expoziției permanente și selecționat pentru a face parte din ansamblul expozițional dedicat lui Caravaggio a fost înlocuit temporar cu o replică a acestuia în viziune contemporană, o lucrare semnată de pictorul Gheorghe Fikl, unul din cei mai apreciați artiști timișoreni contemporani, care a fost donată muzeului. O încercare similară a mai avut loc în urmă cu trei ani, când lucrările unui artist contemporan au fost inserate în expoziția Corneliu Baba.
S-a creat astfel o punte între măiestria barocului de influență caravaggescă și o reinterpretare în manieră contemporană, stabilind un dialog între punerea în scenă barocă și o abordare postbarocă actuală a pictorului care trăiește și lucrează în Socolari. Prin această provocare, Gheorghe Fikl aduce în prim-plan compoziția barocă a tabloului lui Desubleo, într-o viziune postbarocă inedită, ce invită vizitatorii să identifice legături și contraste între epoci. Sala de expoziție devine astfel „un spațiu inițiatic, un templu simbolic al eroului care își dezvăluie fragilitatea călătorind spre desăvârșire, în starea de umilință paradoxală. Tabloul «Hercule torcând lâna de aur» este așezat între două postamente ce amintesc de coloane clasice, care să susțină povara dualității eroice, flancată de două fragmente de sculpturi romane: un tors culcat din piatră al lui Hercule și un bust din bronz al acestuia, unde personajul e acoperit de blana de leu, într-un gest de autoritate, opus acceptării servituții ca etapă necesară în parcursul său transformator. În acest context, dialogul dintre vulnerabilitatea fizică și măreția spirituală se leagă subtil de emoția transmisă de tabloul «Băiat mușcat de șopârlă» al lui Caravaggio, reflectând trăirile contradictorii ale eroului aflat în plină probă inițiatică: uimirea, durerea și revelarea unei forțe interioare ce transcende aparenta slăbiciune”, explică autorii proiectului, în contextul expoziției Hercule devdenind un simbol al dualității – puterea și vulnerabilitatea umană – un concept care rezonează profund cu temele lucrărilor lui Caravaggio.
