Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, a spus președintele Klaus Iohannis, la recepția Zilei Naționale a României, sâmbătă seara.
„În această seară specială, ne adunăm inimile, gândurile și năzuințele sub culorile tricolorului nostru. Mâine este Ziua Națională a României și vă îndemn să privim înapoi cu recunoștință la sacrificiile și lupta pentru unitatea și suveranitatea noastră, dar și înainte, către viitorul pe care să-l construim cu înțelepciune și conștienți că deciziile noastre de astăzi vor influența semnificativ viața generațiilor viitoare și destinul țării noastre. România are o istorie tumultoasă, presărată cu momente de glorie, dar și cu multe încercări dramatice. Pe 1 Decembrie 1918, înaintașii noștri au reușit să își îndeplinească visul de a avea o singură țară, înfăptuind, la Alba Iulia, Marea Unire. De atunci, am trecut prin războaie, dictatură, Revoluție, crize sanitare și economice grave.Prin spiritul de unitate și solidaritate manifestat în fața obiectivelor comune, am reușit mereu să depășim aceste crize, să ne adaptăm și să ne ridicăm mai puternici ca înainte”, a declarat președintele Iohannis, aproape de finalul celor două mandate ale sale, la recepția Zilei Naționale a României.
El a amintit că „în acest an (n.r. „2024”) marcăm inclusiv trei decenii și jumătate de la Revoluția din Decembrie 1989, când, „grație curajului eroilor acelor zile, dictatura comunistă a luat sfârșit, iar România a început să cunoască libertatea atât de mult dorită. România Marii Uniri, România modernă, membră a Uniunii Europene și a NATO, nu s-a înfăptuit într-o zi, nici doar prin eforturile și sacrificiile unei singure generații ori prin strădania unui guvern sau a altuia, ci prin angajamentul, lupta și munca a generații la rând, motivate de-a lungul timpului de viziunea umanistă și democratică a elitelor noastre”.
Mai mult decât atât, președintele a spus că sărbătoare din acest an are o „însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Națională în calitate de Președinte al României. După două mandate și zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul țării, mă despart de această responsabilitate cu emoție, cu recunoștință și cu o admirație nemărginită pentru dumneavoastră, cetățenii țării noastre. Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susținător al idealurilor dumneavoastră și un partener în realizarea lor. Am trăit împreună clipe de bucurie, dar și momente care au pus națiunea noastră la grea încercare. Am cunoscut oameni extraordinari din toate colțurile țării, am văzut sacrificii și curaj care m-au inspirat și m-au motivat să merg mai departe. După zece ani pot spune, fără niciun fel de rezerve, că poporul român este puternic și profund atașat valorilor democratice și sunt convins că va continua să apere aceste valori”.
„În acest ultim deceniu, România a făcut pași uriași înainte”, a mai spus Iohannis, adăugând că România a „investit masiv în infrastructură, am modernizat instituțiile publice și am consolidat semnificativ securitatea națională într-o lume marcată de o instabilitate accentuată”.
El a spus, în egală măsură că, laolaltă cu cetățenii țării, a „încercat împreună să construim o țară mai justă și mai prosperă. Am fost martori la transformarea sistemului nostru de sănătate și de educație, însă mai avem, cu siguranță, multe de îmbunătățit.Cert este că România de astăzi este ferm angajată pe drumul către progres, dar nu este ferită de provocări și potențiale crize. Fiecare etapă din istoria recentă a națiunii noastre a avut încercările ei, iar în ultimii zece ani am traversat crize care nu doar că au fost foarte grave, dar s-au și suprapus și ne-au testat la maximum rezistența și capacitatea de adaptare”.
Președintele nu a uitat nici de pandemia de COVID-19: „Amenințările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-și mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecințele ei dramatice, inclusiv economice și sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu. Acum ne putem uita în urmă și constata că, prin eforturi și coeziune, prin deciziile și măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituții.
Cât despre proiectul „România Educată”, „cel mai important demers al său”, Iohannis a menționat că aceasta a fost „cea mai amplă consultare postdecembristă în domeniu, s-a concretizat în promulgarea noilor legi ale educației, care au setat cadrul pentru reforma sistemului de învățământ”, a mai declarat el, adăugând că rezultatele nu se văd peste noapte „ci în timp, iar schimbarea va fi vizibilă odată cu noile generații care vor susține examenele naționale”.
„O altă direcție majoră pe care am promovat-o a fost întărirea capacității statului român de a-și apăra cât mai bine cetățenii. Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare s-a dovedit întru totul justificată. Acum avem un război la granițe, o situație care ne părea multora ceva imposibil de conceput în urmă cu câțiva ani. În mandatul pe care îl închei, România a început să-și modernizeze Armata și să fie astfel pe deplin conectată la sistemele NATO.
Creșterea alocărilor bugetare pentru Apărare și efortul de profesionalizare a Armatei noastre au făcut ca România să fie mai bine apărată, foarte apreciată de Aliați și să-și construiască o foarte bună reputație internațională”, a continuat Klaus Iohannis.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, Iohannis este de părere că „România a avut în cele două mandate ale mele un rol activ în procesul de consolidare a proiectului european, contribuind, totodată, la creșterea solidarității și a coeziunii Uniunii.
Astfel, printr-o implicare constantă, Republica Moldova este astăzi mai aproape de a-și împlini visul european, iar noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, ne vom regăsi împreună în marea familie europeană. Totodată, am susținut permanent în cadrul reuniunilor Consiliului European că avem nevoie de acțiuni concrete în beneficiul cetățenilor. Datorită implicării din ultimul meu mandat, avem astăzi acces la impresionante sume puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România poate recupera mare parte din decalajele față de Vestul Europei și își poate dezvolta infrastructura rutieră, poate construi școli și spitale, se poate, așadar, dezvolta. Întotdeauna am pus la baza deciziilor mele atributul constituțional care m-a ghidat permanent ca Președinte al României, acela de a apăra democrația. Am fost un promotor fervent al statului de drept și m-am angajat să lupt pentru o justiție independentă, pentru că doar prin integritate putem construi o societate în care fiecare cetățean să se simtă protejat și respectat. Finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, un important obiectiv al României, a însemnat un succes semnificativ pentru noi toți și a reconfirmat angajamentul proeuropean puternic și progresele pe care țara noastră le-a făcut în domeniul reformei justiției şi al luptei împotriva corupției.
Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opțiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse și cu un război la graniță, viitorul națiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, țara să se poată dezvolta, economia să poată crește, instituțiile să se modernizeze, iar cetățenii să fie în mod real apărați în fața oricăror amenințări”.
El le-a mulțumit românilor din țară și de peste hotare, la finalul celor două mandate, spunând că știe că a făcut greșeli. „Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”.
Cât despre alegerile parlamentare și prezidențiale, el a adăugat: „Urmează încă două runde de alegeri, parlamentare și prezidențiale, momente cruciale care vor defini, mai mult decât la alte scrutine din trecut, direcția în care va merge România în următorii ani. Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru. Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat. Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental.
Președintele a spus că alegerile parlamentare de duminică sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat ar fi, „nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament. Iar modul în care va arăta această majoritate și, implicit, viitorul Guvern depinde direct de votul dumneavoastră de mâine. Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației. De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor. România trebuie să își consolideze orientarea sa indiscutabilă către valorile europene şi nord-atlantice. Este un parcurs pe care ni l-am asumat și pe care l-am obținut cu mari sacrificii, prin tranziţii dureroase. Nu avem voie să uităm că votul este un drept pentru care semenii noștri au luptat, unii plătindu-l cu sânge, în urmă cu 35 de ani”.
„Într-o eră în care vedem o creștere alarmantă a extremismului, a populismului și a dezinformării”, spune el, „este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrățișează aceste abordări își doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale și răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziție cu cea care reușea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.
Nu există politicieni perfecți și nici personalități mesianice care să fie posesoarele unor soluții miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetățenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toți mai puțină libertate, mai multă suferință, privațiuni și pierderea unor drepturi care acum sunt garantate”.
În încheiere, el le-a mulțumit românilor pentru „încrederea pe care mi-au acordat-o în toți acești ani, pentru sprijinul, pentru criticile și pentru răbdarea dumneavoastră”.
La recepţia Zilei Naţională a României participă preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şeful SIE, ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, Patriarhul Danel, dar și fostul preşedinte Emil Constantinescu.
