În ultimii ani, pe teritoriul României s-a conturat o mare diversitate de rute turistice cu diferite tematici, cele mai multe de importanță națională, regională sau locală, dar și rute cultural-turistice transnaționale sau obiective turistice care au fost incluse în rutele culturale ale Consiliului Europei.
Sunt rute care își propun să pună în valoare obiective culturale, de artă și moștenirea istorică, și să le promoveze pentru dezvoltarea turismului și a economiei așezărilor incluse în aceste trasee. Județul Hunedoara, extrem de bogat în vestigii din cele mai îndepărtate vremuri până în epoca modernă, se evidențiază prin numeroase rute cultural-turistice, care îl fac unul din cele mai atractive din punct de vedere turistic.
Rute de interes european și transnațional
Așezarea romană Sarmizegetusa Ulpia Traiana Augusta Dacica, noua capitală a provinciei romane Dacia construită de împăratul Traian, este inclusă în „Ruta împăraților romani”, alături de vestigii din Bulgaria, Croația, Ungaria și Serbia, fiind cuprinsă în ruta culturală a Consiliului Europei, iar numeroasele biserici de lemn, care s-au păstrat nu numai în Hunedoara ci în cele mai multe județe ale țării, fac parte din „Ruta transnațională a bisericilor de lemn din România și Republica Moldova”, unul dintre cele mai importante proiecte de promovare a turismului din ultima perioadă, care a câștigat în urmă cu trei ani locul al doilea la concursul „Destinații ale Turismului Cultural Durabil 2021”, organizat de Rețeaua Europeană pentru Turism Cultural, în parteneriat cu Comisia Europeană pentru Turism.
O parte din bisericuțele de lemn figurează și pe ruta națională a bisericilor de lemn, răspândite în faimoasele zone etnografice ale județului, cu o bogată arhitectură arhaică, alături de uimitoarea biserică din satul Alun, mai nouă, dar construită în întregime din blocuri de marmură extrasă din vecinătatea satului.
Destinații europene de excelență și patrimoniu UNESCO
Stațiunea balneară Geoagiu Băi, care păstrează un patrimoniu valoros din epoca romană, se numără printre cele aflate pe ruta națională a orașelor și stațiunilor balneare din România dar figurează și pe „Ruta Destinațiilor Europene de Excelență din România”, pentru apele termale și alte locuri din apropiere, cum ar fi lacul Nătău, cascada Clocota, Cheile Cibului, Cheile Madei sau izvoarele de apă minerală de la Băcâia. Cele șase cetăți dacice Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie și Bănița, împreună cu Căpâlna din județul Alba, care au fost construite între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr. ca centru de putere al statului dac dar și cu rol de apărare împotriva cuceririi romane, sunt cuprinse în „Ruta patrimoniului material UNESCO în România”.
Rutele „Patrimoniul Cultural și Natural din Ținutul Arhaic și Fermecător al Pădurenilor” și „Turism fitoterapeutic, balnear și salinoterapeutic în destinațiile ecoturistice din România” cuprind mai multe obiective turistice din fascinanta zonă etnografică și din zona Retezat – Ţara Haţegului.
O plimbare din antichitate până în epoca modernă
Ruta cultural-turistică de interes regional intitulată „Din inima Daciei până în vatra străveche a pământului românesc” este o incursiune istorică de la cetățile dacice și capitala Daciei romane până la castelul Corvinilor, vechea cetate a Devei și palatul Bethlen de la poalele ei, cu colecțiile muzeale care ilustrează mai multe epoci, din preistorie, până în vremurile moderne și contemporane, și la Țebea, locul simbolic al revoluției transilvănene de la 1848-1849 și al sufletului acesteia, Avram Iancu.
Ruta cultural-turistică „Drumul haiducului Neag”, care are ca punct de plecare orașul Uricani și ajunge în localitatea Câmpușel, oferă posibilitatea de a descoperi zona turistică Petroșani-Valea Jiului, și legenda celebrului haiduc Neag, care, în secolul al XV-lea, prăda boierii din Oltenia și nobilii din Banat, și se ascundea după fiecare lovitură în munți, împreună cu ceata lui, întemeindu-și apoi satul numit Câmpu lui Neag. „Ruta bisericilor de lemn din depresiunea Petroșani-Valea Jiurilor” se remarcă prin comunitățile multietnice și multiculturale întâlnite aici, cu tradiții și obiceiuri unice, iar ruta „Biserici de lemn din Țara Aurului” e o invitație de a cunoaște lăcașurile de cult din Țara Zarandului, numită și „Țara aurului românesc”, un alt loc încărcat de tradiții și istorie, renumit pentru bogatele zăcăminte de aur aflate aici.
Ruta turistică de interes local „Ținutul Momârlanilor”, locuit de cei mai vechi locuitori ai văii Jiului, care se consideră urmași ai dacilor, este un traseu turistic tematic din Valea Jiului care promovează un ținut de poveste, una din cele mai frumoase regiuni ale țării atât prin cadrul natural cât și al locuitorilor săi, în care se regăsesc tradiții etno-folclorice românești nealterate, arhitectură rurală și vechi meșteșuguri, păstrate în așezările lor din munți.
Surse foto: rcrfcluj2028.mnit.ro, wikipedia.org, infocultural.eu, historia.ro, zhd.ro, eco-romania.ro, gohunedoara.com
