Președintele Klaus Iohannis spune că, după primul tur al alegilor prezidențiale, a primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că „anumite lucruri sunt ciudate”.
Iohannis a precizat că decizia de vineri a Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale este obligatorie pentru toată lumea și „noi toți ne conformăm”.
„Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”, a adăugat Iohannis.
Președintele a spus că, la scurt timp după primul tur al alegilor prezidențiale, a primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că „anumite lucruri sunt ciudate”: „Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărarea Țării”.
„Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți. CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci. Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală. Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave”, a adăugat președintele.
La puține zile după aceea, „un grup relevant, un grup mare de organizații neguvernamentale” i-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării: „după discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea”.
„Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT. Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui”, încheie Iohannis.
Iohannis spune că va rămâne în funcție, Constituția îl contrazice
Președintele Klaus Iohannis spune că mandatul său se termină, potrivit Constituției, când viitorul președinte va depune jurământul. Aliniatul 1 al aceluiași articol prevede, însă, că mandatul e de cinci ani.
„Ce fac eu? În Constituția României citim la articolul 83 alineatul 2: Președintele României își exercită mandatul până la depunerea mantatului președintelui nou ales. Concluzie: Eu rămân în mandat până va fi ales un nou președinte al României. Când noul președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, spune Klaus Iohannis.
El precizează că nu va fi premier.
„Și nu, nu voi fi prim-ministrul României. Nu doresc să fiu prim-ministru, nu doresc decât să duc acest mandat la bun sfârșit”, a mai spus Iohannis.
După decizia CCR, Iohannis afirmă că urmează, după validarea alegerilor parlamentare, convocarea noului Parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare și constituirea noului guvern al României după alegerile parlamentare
„Noul guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României. Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul guvern, noul guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă”, mai spune el.
Curtea Constituțională a anulat, vineri, primul tur al alegerilor prezidențiale.
„Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului”, se precizează în alineatul 1 din articolul 83 din Constituția României.
Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019.
Alineatul trei al respectivului articol din Constituție prevede că mandatul preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
„România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă”
România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă, spune Klaus Iohannis, care precizează că mesajul său este pentru „economie, pentru investitori, pentru piețele financiare”.
„Mă voi implica, ca și până acum, pentru România, pentru români. Până în ultima zi, mă voi implica pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, europeană, o Românie europeană. România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă. Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare”, afirmă Klaus Iohannis.
Șeful statului a avut un mesaj și pentru Uniunea Europeană: „România este și rămâne o țară sigură, solidă, proeuropeană”.
„Spun asta pentru NATO. România rămâne un aliat sigur, solid. Și cred că este foarte important să știm cu toții: România nu este în dificultate”, încheie Iohannis.
