Se elimină controalele în peste 30 de puncte de trecere a frontierei, odată cu intrarea României în spațiul Schengen. Lista completă

România va închide peste 30 de puncte de frontieră terestre începând cu 1 ianuarie 2025, odată cu aderarea completă la spațiul Schengen, informează Ministerul Afacerilor Interne.

Măsura vine în urma Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 12 decembrie 2024, care elimină controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne dintre România, Bulgaria și Ungaria. Printre punctele de frontieră care vor fi închise se numără: Petea, Carei, Săcuieni, Episcopia Bihor, Borș, Salonta, Vărșand, Curtici, Nădlac, Nădlac II, Cenad, Borș II, Beba Veche și altele.

La inițiativa Ministerului Afacerilor Interne, având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri imediate, în scopul aplicării Deciziei Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2024 prin care, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se elimină controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, respectiv Ungaria și România, se arată în Nota de Fundamentare a documentului. Potrivit notei de fundamentare, eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale.

Pe de altă parte, potrivit acordului semnat la începutul lunii decembrie de miniștrii de Interne din Bulgaria, România, Austria și Ungaria, Bulgaria și România vor face controale la frontierele terestre încă 6 luni după aderare. În timp ce controalele la frontierele terestre dintre România și Ungaria vor persista, granița dintre Bulgaria și Grecia va fi scutită de aceste controale odată ce Bulgaria va intra pe deplin în Schengen.

Polițiștii de frontieră vor putea face controale aleatorii atât în zona vechilor vămi, cât și în zonele verzi – cele care delimitează teritoriul unui stat, fără a fi fost prevăzute cu puncte vamale. Pe de altă parte, MAI precizează că în condițiile în care controalele la frontieră pot fi reintroduse temporar – conform cadrului juridic Schengen – imobilele vămilor, inclusiv perimetrele acestora, ar urma să intre în conservare. În schimb, echipamentele pot fi utilzate de instituțiile care le au în patrimoniu, în funcție de nevoile operative. Hotărârea de Guvern ar urma să ajungă în scurt timp pe masa Guvernului, pentru aprobare și publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit hotărârii emise de Guvern, se vor desființa următoarele puncte de trecere a frontierei:

Frontiera româno – ungară

1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
2. Carei, judeţul Satu Mare – feroviar
3. Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
7. Borş, judeţul Bihor – rutier;
8. Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad – rutier
10. Curtici, judeţul Arad – feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
13. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier
16. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier

Frontiera româno-bulgară

1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
11. Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
12. Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).

Puncte de trecere a frontierei la Marea Neagră și Dunăre

1. Brăila, județul Brăila – portuar
2. Cernavodă, județul Constanța – portuar

Ce atribuții va avea personalul de la frontieră

Conform proiectului de act normativ, personalului autorităților care au desfășurat activități de control pentru trecerea frontierei de stat i se va aplica procedura instituită de normele legislative specifice fiecărei categorii de personal.

În ceea ce privește activitatea Poliției de Frontieră Române, potrivit art.

23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne nu aduce atingere exercitării competențelor polițienești de către Poliția de Frontieră Română în zona de competență. Aceste activități nu au ca obiectiv controlul la frontiere, ele au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.

„Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale. În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă în condițiile prevăzute de titlul III capitolul II din Codul Frontierelor Schengen, cu modificările și completările ulterioare, se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent”, se arată în documentul guvernamental.

Potrivit proiectului, cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii este esențială pentru a face față amenințărilor de securitate și pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen.

„Este esențial ca persoanele să fie împiedicate să se sustragă autorităților prin simpla deplasare dintr-un stat membru în altul. Cooperarea transfrontalieră între autoritățile de frontieră române, ungare și bulgare va contribui la îmbunătățirea prevenirii, a depistării și cercetării infracțiunilor în Spațiul Schengen. O astfel de cooperare consolidată include acțiuni transfrontaliere între statele membre, cum ar fi urmăririle transfrontaliere și supravegherea transfrontalieră, precum și acțiuni transnaționale, cum ar fi operațiunile comune, care implică trimiterea în misiune temporară a unor polițiști de frontieră în alte state membre”, conform documentului.

În ceea ce privește echipamentele și dotările existente în punctele de trecere a frontierei de stat în discuție, acestea vor fi utilizate în cadrul instituțiilor care le au în patrimoniu, în funcție de nevoile operative sau vor fi supuse prevederilor legale referitoare la disponibilizarea, valorificarea și transferul fără plată al bunurilor aflate în administrarea instituțiilor publice.