Orașul Hunedoara este cunoscut mai ales pentru Castelul Corvinilor, un monument istoric din secolele XV-XVII care a avut parte, în ultimii ani, de numeroase lucrări de renovare, în urma cărora noi spații au fost repuse în circuitul public.
Castelul în stil gotic, aflat pe fostul domeniu al Hunedoarei dăruit de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, cneazului Voicu, drept răsplată pentru meritele sale militare, a fost amenajat de urmașii săi, Ioan de Hunedoara și Matia Corvin, și este vizitat anual de un impresionant număr de turiști.
Unul din cele mai vechi monumente de artă românească din Transilvania
Orașul are însă și alte locuri care merită vizitate, mai puțin cunoscute. În apropierea castelului se află biserica ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae”, un monument istoric de interes național. Biserica, cu nava în formă de cruce, în care se întâlnesc și elemente gotice, este atestată documentar de un hrisov din 1458, din vremea regelui Matia Corvin și este unul din cele mai vechi monumente de artă românească din Transilvania.
Lăcașul de cult a fost refăcut în anul 1634, așa cum arată și pisania în limba slavonă aflată deasupra ușii de intrare, iar din secolele XV-XVII se mai păstrează două icoane și și frescele din interior. În 1827, bisericii i s-a adăugat un turn deasupra intrării dinspre apus, în anii interbelici au avut loc lucrări de consolidare a bisericii, iar ultimele intervenții s-au făcut la cumpăna veacului trecut cu cel prezent.
„Târgul fierului”
Hunedoara a fost cunoscută și pentru exploatarea fierului, una din vechile ocupații ale hunedorenilor și ale locuitorilor din așezările aflate în preajmă, chiar denumirea germană a așezării, Eisenmarkt, însemnând „Târgul Fierului”. În 1884 au fost inaugurate la Hunedoara, în apropierea castelului, Uzinele de Fier, unele clădiri de epocă păstrându-se până astăzi în centrul istoric al orașului.
La sfârșitul secolului XX, la combinatul hunedorean se produceau peste trei milioane de tone de oțel și peste două milioane de tone de cocs metalurgic. În oraș a funcționat unul din cele mai mari și mai vechi combinate siderurgice din țară dar în anii postdecembriști vechile uzine, furnalele, topitoriile și minele s-au ruinat ori au dispărut.
Un muzeu al fierului
Un proiect prin care se dorește punerea în valoare a vechiului centru are în vedere amenajarea unui muzu al fierului, pentru care a fost aleasă o clădire din 1931 care a fost sediul băncii „Agricola”. După naționalizare, imobilul a găzduit Întreprinderea de Gospodărie Orășenească, iar în ultimii ani ai regimului comunist a fost un atelier de strungărie și reparații. Abandonat în ultimele două decenii, a ajuns într-o stare avansată de degradare.
Prin noua sa destinație, care se dorește a fi un nou obiectiv turistic al orașului, clădirea veche de aproape un secol e salvată iar numeroasele exponate pe care le va găzdui, atât în clădire cât și în exteriorul acesteia, printre care un furnal în miniatură care să sugereze profilul industrial al orașului, vor reconstitui o filă importantă din istoria orașului și a întregii zone. Un pod peste râul Cerna va lega muzeul de parc și de zona centrală a orașului, va fi amenajată, o fântână arteziană și o scenă pentru spectacole în aer liber unde vor fi găzduite și alte evenimente culturale. Proiectul, în valoare de trei milioane de euro, se realizează prin Programul Regional Vest, iar lucrările au termen de finalizare în această vară.
„Drumul fierului”, un circuit al vestigiilor industriei metalurgice
Muzeul ar putea fi și un punct de plecare pe „drumul fierului”, un circuit în care să fie incluse vestigii care vorbesc de istoria metalurgică a zonei. Se pot organiza plimbări pe fosta cale ferată a mocăniței, inaugurată la începutul secolului trecut, care leagă Hunedoara de furnalul din Govăjdia construit la începutul secolului al XIX-lea și păstrat aproape intact. Drumul, folosit pentru transportul minereului de fier, cărbunelui dar și al călătorilor, traversează un defileu îngust, cu pereți abrupți, tunelul de pe traseu săpat în munte și căptușit cu cărămizi pe o lungime de aproape 800 de metri este încă bine păstrat. Minele de fier din Ghelari, care alimentau furnalul din Govăjdia prin galerii ale căror urme se văd și astăzi, oferă, la rândul lor, o priveliște spectaculoasă.
Drumul fierului continuă pe valea Cernei, prin Teliuc, un important centru minier încă din antichitate, care era legat de Ghelari printr-un tunel de peste șase kilometri săpat în munte. În lacul de carieră din mijlocul localității, care se întinde pe aproape 20 de hectare, se află rămășițele mai multor construcții ale fostei mine de fier de lângă Hunedoara, care era legată și de uzinele de fier din Călan, printr-o cale ferată minieră construită în jur de 1870.
