Localitatea Frankenthal din Renania-Palatinat va găzdui în zilele de 15 și 16 martie tradiționala conferință a asociațiilor locale ale șvabilor bănățeni și a federațiilor regionale ale a bănățenilor care trăiesc acum în Germania. La invitația conducerii Asociației Șvabilor Bănățeni la nivel federal, reprezentată de Peter-Dietmar Leber, originar din Sânnicolau Mare, arhivistul diecezan Claudiu Călin va fi prezent la conferință. Cu acest prilej, el va oferi câteva date despre expoziția „Dieceza de Csanád-Timișoara: O mie de ani de existență“, aflată în curs de pregătire împreună cu episcopiile din Zrenjanin și Szeged, cu prilejul celebrării unui mileniu de existență al vechii dieceze, ce va fi marcat în următorii cinci ani – „Millennium Csanadiense MXXX – MMXXX”. Acest demers reflectă buna colaborare dintre episcopie și asociațiile foștilor locuitori din comunele șvăbești care au emigrat în Germania. Expoziția a fost concepută de E.S. Martin Roos, episcop emerit. Un prim segment al expoziției va cuprinde aspecte din trecutul diecezei între anii 1030, când, după înfrângerea voievodului Ahtum, episcopul catolic italian Gerardo Sagredo a întemeiat un episcopat catolic la „urbs Morisena” (actualul Cenad) în locul unei mănăstiri ortodoxe, acesta devenind un centru papal care a căutat să introducă în Banat cultul apusean, și 1552, când Banatul a intrat sub stăpânire otomană.
De istoria Cenadului se leagă şi legenda Sfântului Gerard, omorât în timpul revoltei răsculaților păgâni împotriva creștinătății, după ce a fost prins şi urcat pe muntele Gellért, unde a fost pus într-un coş şi aruncat la poalele acestuia. Cum încă trăia, a mai fost lovit cu o piatră şi împuns cu o lance. Potrivit legendei, a fost înmormântat la Pesta dar câţiva ani mai târziu rămăşiţele sale au fost aduse la Cenad şi îngropate în biserica episcopală. Episcopul a fost sanctificat în 1083 şi se spune că în tot cursul Evului Mediu, până la venirea turcilor, mormântul său a fost loc de pelerinaj, unde s-au vindecat numeroşi bolnavi. La 1367, când regina Elisabeta, soţia regelui Ludovic I al Ungariei, a dăruit sume mari pentru refacerea abaţiei din Cenad, moaştele Sfântului Gerard au fost depuse într-o cutie din argint dar în faţa primejdiei turceşti, au fost luate din biserică şi duse la adăpost, undeva în Italia.
Când s-au făcut fundaţiile actualei biserici, s-au descoperit ruinele unui lăcaş de cult mai vechi şi un sarcofag gol, care se presupune că ar fi adăpostit moaşele Sfântului Gerard. Sarcofagul din piatră, un unicat în arta central-europeană, se află acum în biserica romano-catolică din Cenad.
