Scandal pe tema finanțării școlilor din Timișoara. Schimb de acuzații între Ruben Lațcău și Marilen Pirtea

Marilen Pirtea (stânga) vs. Ruben Lațcău (dreapta)

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, și deputatul-rector Marilen Pirtea au intrat într-un schimb de replici aprinse, pe tema finanțării unităților de învățământ din oraș.

Într-o postare publicată pe Facebook, Ruben Lațcău l-a acuzat pe Marilen Pirtea că, deși este rector și deputat în comisia de învățământ, nu înțelege modul în care școlile sunt finanțate.

„E grav ca un deputat – rector, cu 25 de ani în învățământ, să nu știe modul în care statul român finanțează educația. Domnul Marilen Pirtea a cerut public explicații despre un mecanism pe care, în mod normal, ar fi trebuit să îl cunoască foarte bine, modul în care statul finanțează școlile. Deputatul Pirtea este membru în comisia învățământ din Parlament. Mai grav este că, în lipsa înțelegerii reale a sistemului, domnul Pirtea a ajuns să susțină public că Primăria Timișoara favorizează liceele de elită sau școlile unde învață copiii membrilor USR.

E grav ca rectorul Pirtea să vorbească despre “copii politici”. Nu există copii ai partidelor. Există doar copii care au dreptul la educație. Singurul care vede „copii politici” este domnul Pirtea. Nu e doar cinism, ci și o insultă la adresa tuturor elevilor din Timișoara.

Dar dreptul și soarta copiilor din Timișoara sunt ignorate chiar de reprezentanții Guvernului susținut de deputatul Pirtea. Cu banii pe care-i trimite Guvernul, școlile din Timișoara pur și simplu NU ar putea funcționa. Fără subvenția primăriei, învățământul obligatoriu și gratuit finanțat de la bugetul de stat nu ar putea să funcționeze. Toate acuzațiile lansate de domnul Pirtea nu sunt altceva decât o mârlănie dâmbovițeană”, a spus Ruben Lațcău.

Viceprimarul a susținut că, fără sprijinul financiar consistent al Primăriei Timișoara, școlile nu ar putea funcționa, întrucât Guvernul a alocat pentru 2024 doar 33 de milioane de lei din necesarul de 58 de milioane: „Guvernul României a dat doar 33 de milioane.

Iar în sumele asigurate de primărie nu intră sutele de milioane de lei pe care le investim în școlile din toate cartierele pentru investiții și reparații”.

Mai mult, Lațcău a respins acuzațiile lui Pirtea privind un presupus favoritism al școlilor „USR-iste” și a arătat că liceele de top, precum Colegiul Național Bănățean sau Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, primesc, de fapt, mai puține fonduri locale pe elev decât liceele tehnologice.

Marilen Pirtea a răspuns acuzând administrația Fritz-Lațcău de lipsă de transparență și de management defectuos. El a cerut cifre exacte privind cheltuielile pe fiecare elev, excluzând investițiile în infrastructură, pentru a clarifica modul în care sunt distribuite fondurile.

Rectorul UVT a adus în discuție și alte probleme ale administrației locale, precum pierderea unei finanțări europene de două milioane de euro pentru Turnul de Apă și situația critică de la Spitalul Municipal:

„Dacă tot nu am aflat câți lei / elev s-au investit în școlile din Timișoara, pe fiecare unitate școlară, excluzând de la acest calcul cheltuielile de infrastructură (care în mod cert ar distorsiona această analiză), asta ca să întelegem și noi percepția echității în versiunea USR, poate ni se vor explica aceste situații:
Pierderea finanțării de două milioane de euro pentru reabilitarea turnului de apă, bani pe care Primăria Timișoara va trebui să îi restituie din propiul buget, adică din banii timișorenilor.

Managementul dezastruos de la Spitalul Municipal din Timișoara, aflat in subordinea PMT, care a rămas fără autotizația sanitară de funcționare, urmând să rămână și fără contractul de finanţare cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.

Mai mult, în lipsa unor soluții concrete pentru problemele timișorenilor, apar așa-numitele „idei crețe”, specifice unui om care s-a trezit la trei dimineața si nu înțelege mai nimic – cea mai recentă fiind transformarea Timișoarei într-o junglă amazoniană, cu balării si ierburi, cel puțin la fel de mari precum promisiunile neonorate ale administrației timișorene. Între noi fie vorba, această decizie poate fi de înțeles, fiind probabil luată din dorința de a ascunde în spatele junglei verzi chiar slaba gestionare a salubrității orașului, caracteristică noii societăți înființate de primărie. Oamenii văd și reacționează față de gestiunea deficitară a curățeniei domeniului public, care a provocat un nivel al mizeriei pe cum rar s-a mai întâlnit în Timisoara, ascunsă prin lipsa de transparență a municipalității”.