Un artefact puțin cunoscut, descoperit în cetatea dacică de la Ardeu, este prezentat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva. Obiectul este un fragment dintr-un tipar de lut pentru turnat obiecte, dar partea recuperată permite reconstituirea sa și funcționalitatea pe care o avea. Pe lângă faptul că este o piesă arheologică rară, a putut furniza noi informații despre îndeletnicirile care se desfășurau în atelierul descoperit și cercetat de arheologi, fiind o dovadă a activității metalurgice, pe lângă prelucrarea osului și cornului. Astfel de tipare au mai fost descoperite în cetăți dacice din Munții Orăștiei dar și în davele de la Pecica și Popești, unele tipare fiind confecționate din piatră.
Muzeul Național al Banatului prezintă ca exponat al lunii mai un pistol balcanic de tip Foča provenit dintr-un atelier vest-balcanic și datat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Turcii otomani au sprijinit în Balcani apariţia şi dezvoltarea meşteşugurilor legate de producţia de arme, în locuri unde existau deja centre comerciale și zone miniere și sub influența lor s-a dezvoltat meșteșugul armelor de foc pe bază de cremene.
Armurierii veniţi din Orient odată cu trupele otomane făceau parte din categoria ienicerilor, aceştia fiind şi cei care i-au învăţat pe meşteşugarii locali secretul făuririi armelor. În Balcani, la armele de foc cu cremene s-a folosit în cele mai multe cazuri mecanismul cu arc de armare exterior, aşa-numitul mecanism spaniol, miquelet sau turcesc, folosit la cele mai multe arme orientale, în vreme ce în Occident mai întrebuinţat era mecanismul cu arc de armare interior, perfecţionat de armurierii francezi în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Mecanismul de tip francez a fost folosit în Balcani îndeosebi în secolele XVIII-XIX la pistoalele de tipul kubura.
În popor, pistolul era deseori numit şi kubura, tip de armă care poartă de regulă numele locului de fabricaţie. Cea mai răspândită kubura în spaţiul balcanic este kubura pećanka fabricată la Peć, astăzi în Kosovo. Numele de kubura a devenit ulterior sinonim pentru toate pistoalele mari de modă veche şi chiar dacă este dificil de stabilit data la care a început producţia acestui tip de pistol în Balcani, se consideră că apariţia pistolului kubura trebuie legată de secolul al XVIII-lea. Acest tip de pistol a fost utilizat până târziu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind amintit şi în perioada războiul ruso-turc din anii 1877-1878. Pistoalele cu cremene de tipul Foča, produse în nord-estul Herțegovinei, erau acoperite cu tablă din argint, decorată cu arabescuri gravate, iar mânerul acestora era învelit cu sârmă subţire împletită din argint. Tot la Foča a fost realizată o variantă proprie a pistolului de tipul kubura pećanka. Exemplarele din Foča au avut un decor mai bogat, fiind placate cu tablă din argint. Întregul mâner era placat cu tablă de argint gravată, iar gâtul mânerului era învelit în sârmă împletită din argint.
