
O ofertă culinară inedită va fi oferită în premieră în 21 mai, între orele 11:00 și 21:00, de punctul gastronomic local „Din grădina lui Raul” aflată în comuna timișeană Dudeștii Noi, pe strada Becicherecului nr. 20.
Un invitat de renume
Gazda, Raul Condeescu, care și-a intitulat invitația „Ghini viniși”, își așteaptă oaspeții în grădina sa, cu mâncare macedoneană. Unul din invitați va fi Gavrilă Safta, maestru local care a confecționat taragoate pentru cântăreți celebri și care va împărtăși celor prezenți câteva din tainele realizării acestor instrumente. Taragoatele făcute de el au fost mai apreciate decât cele făcute de cooperaţii sau chiar de fabrici, pentru că nu sunt produse de serie, fiecare exemplar fiind un unicat. A confecţionat taragoate pentru nume celebre precum Luca Novac, Luţă Popovici sau Dumitru Fărcaş, instrumente pentru ansamblurile folclorice din Timişoara sau Banat. Faima taragoatelor sale a depăşit de mult graniţele ţării, peste 30 de instrumente confecţionate de el fiind vândute în Ungaria, Austria, ţările din fosta Iugoslavie, Franţa, ba chiar SUA. Va fi prezentă și Elena Mita, o macedoneancă rămasă în comună, care va dezvălui secrete din bucătăria macedoneană.
O așezare șvăbescă, repopulată cu macedoneni și români
Comuna Dudeștii Noi își are începuturile în Evul Mediu, fiind cunoscută din secolul al XIV-lea, când e menționată în registrele de zeciuială ale bisericii romano-catolice din anii 1332-1337 și a fost menționată sub mai multe denumiri. În 1455 ea se afla în proprietatea Huniazilor, în timpul domniei lui Matia Corvin întreaga provincie a avut de suferit din cauza incursiunilor turceşti iar în 1520 satul este menţionat ca o posesiune a familiei Bornemisza de Besenova. După 1552 a făcut parte din pașalâcul de Timișoara iar la câțiva ani după cucerirea habsburgică au fost colonizate primele familii de șvabi, dar cei mai mulți au fost aduși în a doua etapă a colonizării, din timpul Mariei Tereza, așezarea fiind periodic repopulată.
După al doilea război mondial, când comuna numită pe atunci Beșenova Nouă fusese în bună parte depopulată prin plecarea multor etnici germani și a deportărilor, regimul comunist a colonizat în vara anului 1945 primii români și macedoneni sosiți din Dobrogea, pentru strângerea recoltei. În anul următor numărul acestora a crescut, macedonenii primind casele şi pământurile confiscate de la cei deportaţi, animale, maşini sau unelte agricole care aparţinuseră acestora și s-au stabilit aici, păstrându-şi obiceiurile, limba şi portul. Mulți s-au întors ulterior în locurile de baștină, dar o parte din obiceiurile specifice acestei comunități s-au păstrat în comuna în care, astăzi, populația română este majoritară.
O masă cu mâncăruri tradiționale
Oaspeții, care sunt datori cu răspunsul „Ghini v-aflai”, vor avea parte, ca aperitiv, de delicatese precum pateu de casă din ficat de pui, untură de gâscă pe pâine de Harghita, pastramă de gâscă de la ferma de păsări, o specialitate macedoneană numită pipirițe la cuptor și plăcintă macedoneană cu brânză sărată si praz, dar nu vor lipsi nici zacusca și salata de vinete, un platou cu brânzeturi de oaie de la ciobanul Roman Ioan, slănina de porc afumată și pasta de jumere de porc, șunca de porc cu ceapă verde, ouă de casă fierte și un platou cu legume de sezon.
Felul principal va fi alcătuit din supă de bibilică și tăiței făcuți de mătușa Mărioara, ciorbă de pui cu legume dreasă cu smântână, ciulama de pui de la fermă cu mămăliguță și sarmale cu carne de gâscă în varză murată, la desert se vor servi tartă cu căpșuni și frișcă, clătite cu brânză dulce date la cuptor și prăjitură cu mere iar ca băuturi, siropuri de zmeură și soc, limonadă și cafea. Cei prezenți vor avea, de asemenea, prilejul să viziteze atelierul amenajat în casa lui Gavrilă Safta, unde și-a făcut și o turnătorie pentru aliajul metalic, biserica romano-catolică „Sf. Vendelin”, monument istoric restaurat, una din cele mai vechi biserici șvăbești din Banat, construită în anii 1750-1751, în turnul căreia se păstrează un ceas din 1767, monumentul ridicat în anul 1905 în amintirea eroilor necunoscuți care și-au pierdut viața în luptele date nu departe de localitate în august 1849, și să se aprovizioneze cu miere, brânză sau lapte de la târgul local.
Participarea se face contra unei donații de 180 lei pentru un adult adult, 80 lei pentru copii cu vârsta între 7 și 14 ani și gratuit pentru copiii sub 7 ani.











