Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns joi în capitala turcă Ankara pentru o întâlnire cu președintele Tayyip Erdogan, informează Reuters.
În aceeași zi, oficialii ruși și ucraineni erau așteptați separat pentru negocieri de pace, la Istanbul.
Kremlinul a anunțat, însă, miercuri seara, că președintele rus Vladimir Putin nu se va deplasa în Turcia pentru a participa la negocierile de pace cu Ucraina pe care el însuși le-a sugerat.
Avionul lui Zelenski a aterizat pe aeroportul Esenboga din Ankara. Întâlnirea sa cu Erdogan este programată la ora 13:00.
NATO, pe cale să încheie un acord privind cheltuielile pentru a-l mulțumi pe Trump
NATO pare să se îndrepte către un acord de compromis la summitul de luna viitoare pentru a satisface cererea președintelui american Donald Trump de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, după ce joi s-au alăturat inițiativei și greii Germaniei și Franței.
Pentru a-l mulțumi pe liderul american, șeful NATO, Mark Rutte, a lansat o propunere ca membrii alianței formate din 32 de țări să se angajeze să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare directe până în 2032 și încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, transmite AFP.
Acest lucru i-ar oferi lui Trump cifra pe care o cere, lăsând în același timp suficientă marjă de manevră aliaților europeni care se luptă să atingă actualul obiectiv de cheltuieli al NATO, de 2% din PIB.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a dat un impuls important planului în cadrul unei reuniuni cu omologii săi din NATO în Turcia, afirmând că Berlinul este dispus să „urmeze” apelul lui Trump. Wadephul a declarat că sugestia lui Rutte ar însemna atingerea „celor 5% cerute de președintele Trump, pe care le consideră necesare”.
„Și noi îl urmăm în acest sens”, a afirmat el.
Un alt lider european influent, ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, a aprobat, de asemenea, liniile generale ale acordului.
„Obiectivul de 3,5% este suma potrivită pentru cheltuielile de bază pentru apărare”, le-a declarat Barrot jurnaliștilor din Turcia.
Sprijinul Germaniei și Franței va face mai dificil pentru alți aliați europeni și Canada să refuze acordul privind cheltuielile la summitul NATO din iunie de la Haga.
Planul general are deja sprijinul Statelor Unite.
Rutte s-a declarat „destul de încrezător” în încheierea unui acord, având în vedere că există o înțelegere generală cu privire la necesitatea de a face mai mult, în contextul estimărilor occidentale potrivit cărora Rusia are nevoie de doar trei până la cinci ani pentru a-și reconstrui forțele.
Șeful NATO a refuzat să dea detalii despre discuții, mai fiind încă șase săptămâni până la summit.
El a afirmat însă că trebuie „luate în considerare” cheltuieli mai ample, cum ar fi cele pentru infrastructura necesară transportului echipamentelor militare, și că trebuie stabilită o „cale credibilă” pentru fiecare țară NATO în vederea atingerii obiectivelor.
Diplomații spun că planul lui Rutte, care nu a fost făcut public, prevede creșterea cheltuielilor directe pentru apărare cu 0,2 puncte procentuale în fiecare an, în următorii șapte ani, până când țările vor atinge obiectivul de 3,5%.
Celălalt 1,5% din cheltuielile mai vag definite ar putea include o gamă largă de domenii, de la infrastructură, apărare cibernetică și controlul frontierelor, până la sprijin pentru Ucraina.
Diplomații au declarat că încă se dezbate calendarul exact al cheltuielilor și parametrii care definesc cheltuielile mai largi pentru securitate.
Trump a neliniștit aliații europeni îngrijorați de amenințarea Rusiei, amenințând că nu va proteja țările care, în opinia sa, nu cheltuiesc suficient.
În încercarea de a nu supăra Washingtonul, nu au existat semne de dezacord public la reuniunea din Turcia.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a anunțat că Italia a atins în această săptămână obiectivul NATO de 2% din PIB pentru cheltuieli militare.
„Acesta este primul pas.
Apoi, este posibil să facem mai mult, este posibil să creștem fondurile pentru apărare”, a declarat el.
El a insistat că Roma dorește să discute mai pe larg „despre securitate, deoarece securitatea nu înseamnă doar arme”.
Aliații europeni și-au majorat cheltuielile pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, dar numai în fața lui Trump țări rămase în urmă, precum Italia, Spania, Belgia și Canada, vor atinge 2% în acest an.
Niciuna dintre cele 32 de țări membre NATO, inclusiv Statele Unite, nu cheltuiește în prezent 5% din PIB pentru apărare.
Țările membre din est, cele mai îngrijorate de Moscova, precum statele baltice și Polonia, au declarat deja că sunt dispuse să depășească acest nivel al cheltuielilor militare directe.
