Consiliul Județean Timiș a decis să înceapă în acest an o mare restructurare de aproape 800 de posturi din aparatul propriu și cel al instituțiilor subordonate, prin care ar urma să fie desființate 643 de posturi – o parte din ele neocupate – și să fie externalizate alte 130 de posturi. Președintele CJT, Alfred Simonis, consideră că astfel se va eficientiza întreaga activitate a administrației județene și a instituțiilor pe care aceasta le finanțează și va aduce economii la buget de aproximativ 100 de milioane de lei, care vor fi folosiți pentru investiții. Cele mai afectate vor fi Direcția de Prestări Servicii și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, dar sunt vizate și instituțiile de cultură.
Președintele CJT își propusese deja în urmă cu câteva luni comasarea celor trei muzee subordonate, solicitare pe care Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a considerat-o inoportună, pe considerentul că acestea au un patrimoniu specific și ranguri diferite. O restructurare a personalului bugetar este fără doar și poate necesară, mai ales în aparatul administrativ, cu posturi ocupate pe criterii politice, cu rubedenii sau alți protejați, ba chiar încărcat cu instituții inutile, dar instituțiile de cultură, care au și așa au un număr insuficient de specialiști și nu numai, continuă să fie vitregite, la fel ca în regimul comunist, ba chiar se are în vedere propunerea de desființare a unor posturi ocupate de muzeografi cu multă experiență care au obținut cea mai înaltă calificare și care se specializează în timp. Dacă Alfred Simonis consideră, pe bună dreptate, că multe evenimente finanțate de administrația județeană nu au legătură cu cultura și sunt chiar de prost-gust, cu siguranță acestea nu sunt organizate de muzee și nu acestea sunt cele care generează marea risipă financiară.
Deocamdată, la Centrul de Cultură și Artă sunt propuse pentru desființare 12 posturi din 79, dintre care nouă sunt ocupate. Liliana Laichici, directorul CCAJT, s-a mulțumit să spună că respectivele posturi vizează atât personal administrativ cât și artiști, dar a refuzat să comenteze această măsură: „Nu mă bag, nu mă amestec”.
Muzeul Național al Banatului a propus ca din 85 de posturi să rămână 63, din cele 22 de posturi restructurate fiind ocupate șase. Liderul de sindicat, Călin Timoc, e revoltat că „muzeul a trimis actele cu propunerile de restructurare a organigramei fără să consulte sindicatul, conform contractului colectiv de muncă. Acum se mută depozitele și e nevoie de personal de specialitate care să gireze protejarea obiectelor de patrimoniu. Am cerut o audiență la CJT dar am fost primiți doar de persoane din cabinetul conducerii, care erau neinformați”.
Conducerea Muzeului Național al Banatului vrea să desființeze posturi de muzeografi care au gradație maximă
Muzeul Național al Banatului avea obligația de a solicita avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor privind propunerea de reorganizare a muzeului, care, după ce a analizat documentația, a comunicat că nu este de acord cu aceasta, exprimându-și „dezaprobarea fermă față de un astfel de demers prin care sunt desființate posturi, inclusiv ocupate, preponderent de specialitate… C.N.M.C. nu poate fi de acord cu «argumentul» în baza căruia trei posturi ocupate de muzeografi 1A sunt desființate pentru că numărul de muzeografi cu cel mai înalt grad de calificare, 1A, din secția respectivă este prea mare, mai mare decât în alte secții. Este un drept profesional legal dobândit, iar pregătirea de calitate nu este un criteriu de eligibilitate pentru concediere, ci dimpotrivă. Un asemenea act reprezintă un atac direct la adresa corpului de specialiști care asigură protejarea, cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural național, contribuind la slăbirea capacității profesionale a instituției.
Această propunere este cu atât mai gravă cu cât vine într-un context în care mediul profesional și organizațiile sindicale semnalează constant lipsa acută de specialiști în domeniile esențiale ale activității muzeale. C.N.M.C. reamintește că, încă din toamna anului 2023, a militat activ, împreună cu alte foruri de specialitate, pentru ca instituțiile muzeale să fie exceptate de la măsura reducerii de personal, în contextul elaborării Legii nr. 296/2023, care prevede clar excepția aplicabilă muzeelor. În acest context, gestul Consiliului Județean Timiș și al conducerii Muzeului Național al Banatului este cu atât mai condambnabil, contrazicând atât cadrul legal în vigoare, cât și spiritul de responsabilitate profesională față de patrimoniul cultural”.
Dr. Emanuel-Viorel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii, a declarat pentru PRESSALERT.ro că în materialul primit de comisie și semnat de directorul muzeului, Claudiu Ilaș, erau menționate posturile propuse pentru restructurare, fără nominalizări.
„E culmea absurdului ca tocmai muzeografii I A, care au o îndelungată pregătire, să fie pe listă, argumentul muzeului fiind acela că sunt prea mulți muzeografi I A. Se pot face restructurări, dar nu oricum. Noi ne-am opus și comasării muzeelor, căci pot fi comasate doar instituții mici, care au sub 50 de angajați. Consiliul Județean Timiș este singurul din țară care încearcă să taie posturi de la muzee, toți ceilalți ne roagă să-i ajutăm să își poată ocupa posturile vacante. Avizul nostru este unul consultativ, dar de regulă se ține cont de el”.
„Nu mă iau după comisie, voi face propria analiză”
Președintele CJT, Alfred Simonis, care, pe de o parte, și-a exprimat lăudabila intenție de a restaura conace și lăcașe de cult aflate pe lista monumentelor istorice, e, pe de altă parte, iritat de deciziile Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, care nu e de acord cu măsurile care vizează muzeele.
„Eu nu mă iau după această comisie, nu am nici o legătură cu avizul nimănui iar acea comisie care nu e de acord cu comasarea și cu restructurările nu mai are nici o credibilitate în fața mea. Eu am câștigat alegerile cu niște promisiuni și am o responsabilitate față de alegători. Voi face propria analiză, independent de avize, iar decizia va fi a mea, raportat la ceea ce e necesar în muzee”, a spus Alfred Simonis, care poate va ține cont de recomandările unui mare economist român, Eugeniu Carada, care spunea că „sursa crizelor nu este în lipsa resurselor…” iar „…deficitul se acoperă prin operațiuni inteligente”.
