Un raport al Comisiei Europene arată că tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, chiar dacă România e țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute. Tot România este singura țară din UE – și printre foarte puținele din întreaga Europă – unde Comisia arăta în 2023 că nu există măsuri care să susțină o strategie națională de alfabetizare media sau în privința siguranței online.
Raportul analizează o serie de date statistice referitoare la tineret, colectate în ultimii ani, evidențiind contraste semnificative în cazul României. Deși se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, ca proporție a tinerilor cu competențe digitale avansate (aproximativ 15%), România deține și cel mai ridicat procent de tineri cu competențe digitale reduse sau foarte reduse – peste 50% – depășind cu cel puțin 10 puncte procentuale alte state cu ponderi ridicate, precum Bulgaria, Italia sau Germania, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2023. În mod paradoxal, această deficiență nu pare să afecteze încrederea generală a tinerilor în propria capacitate de a recunoaște dezinformările.
La nivel european, tinerii între 15 și 30 de ani declară, în general, că educația le-a oferit instrumentele digitale necesare pentru a distinge informațiile false, conform unui Eurobarometru din anul anterior.
În Ungaria și Polonia, doar circa 60% dintre tineri au această convingere – cele mai scăzute niveluri din UE. În schimb, România ocupă poziția a patra, după Malta, Luxemburg și Franța, în topul țărilor unde tinerii consideră că au dobândit astfel de competențe prin educație – aproximativ 80%.
România se situează, de asemenea, aproape de o extremă în ceea ce privește utilizarea internetului de către tineri pentru activități practice, cum ar fi căutarea unui loc de muncă sau trimiterea de cereri de angajare. Media UE în 2023 era de peste 25%, însă în România această pondere era de doar 12%, fiind devansată doar de Polonia (10%).
Raportul subliniază și absența unor măsuri naționale privind alfabetizarea media și siguranța online a tinerilor în România. În timp ce aproape toate statele europene implementaseră astfel de inițiative în 2023 – fie sub formă de strategii dedicate tinerilor, fie integrate în politici generale – România figura printre cele patru țări fără nicio măsură în acest sens, alături de Bosnia, Muntenegru și Islanda. Documentul face referire la o analiză din septembrie 2023 privind alfabetizarea media în Europa.
Tot în 2023, au intrat în vigoare noile legi ale educației din România, una dintre acestea incluzând, în lista definițiilor oficiale, termenul de „educație media”. Aceasta este descrisă ca fiind capacitatea de a analiza critic informațiile din mass-media și social media, evaluând acuratețea și credibilitatea lor, gestionând influența publicității și folosind în mod eficient motoarele de căutare.
