Confederația patronală IMM România trage un semnal de alarmă ferm împotriva intențiilor noului guvern de a introduce noi taxe și impozite sau de a le mări pe cele existente, ca soluție la criza bugetară. Într-un comunicat de presă recent, organizația subliniază că „nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor corecți” și solicită o reformă urgentă a administrației publice centrale.
IMM România avertizează că povara deficitului bugetar nu poate fi susținută exclusiv de mediul privat, în timp ce administrația publică rămâne blocată în aceeași structură ineficientă. Conform comunicatului, majorarea taxelor ar trebui să fie ultima soluție, aplicată doar după ce s-au epuizat măsurile de reducere a cheltuielilor publice, de reformă administrativă și de eficientizare a utilizării resurselor.
Efectele negative preconizate ale noilor măsuri fiscale:
Confederația estimează că impunerea de noi taxe și creșterea celor existente va genera o serie de efecte negative semnificative:
- Scăderea încasărilor la buget și a activității economice: Experiența anterioară, cu impozitul suplimentar de 1% pentru companiile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro/an, a arătat că previziunile de încasări (8 miliarde de lei) au fost mult supraestimate, realizându-se doar 1,6 miliarde de lei.
- Pierderea competitivității companiilor românești: Creșterea costurilor prin taxe suplimentare va fi transferată în prețurile finale, afectând în special IMM-urile.
- Scăderea puterii de cumpărare: Atât a întreprinderilor, cât și a consumatorilor.
- Creșterea ratei inflației.
- Scăderea consumului și a producției interne.
- Creșterea ratei șomajului: Ca urmare a disponibilizărilor generate de închiderea sau reducerea activității economice.
Solicitări cheie din partea IMM România:
Pentru a evita aceste consecințe nefaste, IMM România propune o serie de măsuri urgente:
- Reorganizarea ANAF: Pentru o colectare mai eficientă a taxelor și veniturilor actuale.
- Recuperarea TVA-ului neîncasat: Care se ridică la 7 miliarde de euro anual în România.
- Combaterea concurenței neloiale: Generată de economia gri sau nedeclarată, o problemă semnalată constant în Carta Albă a IMM-urilor.
- Implementarea de programe naționale: Care să mute economia de la o creștere bazată pe consum și importuri la una bazată pe producție și exporturi.
Reforma administrației publice centrale – o condiție esențială:
Un punct central al solicitărilor IMM România este realizarea imediată, în maxim 2-3 luni, a unei reforme profunde a administrației publice centrale.
Confederația atrage atenția asupra numărului nesustenabil de servicii publice deconcentrate și instituții publice organizate la nivel de județ, care nu își justifică existența într-un număr atât de mare.
Datele prezentate de IMM România, bazate pe informații de la prefecturi, arată că, în medie, există 32 de servicii publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiilor publice centrale organizate la nivel de județ, cu un total de 1.152 de astfel de structuri la nivel național (fără a include 6 județe care nu au prezentat situația). Exemplul județului Alba, cu 72 de instituții deconcentrate, sau județul Timiș, cu 2, subliniază disparitățile și ineficiența.
Confederația dă ca exemplu Ministerul Agriculturii, cu până la 8 instituții în fiecare județ (Direcția pentru Agricultură Județeană, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare, Oficiul pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Oficiul Județean de Zootehnie, Oficiul Fitosanitar), Ministerul Muncii cu cel puțin 4 instituții și Ministerul Mediului cu o medie de 5.
IMM România solicită Guvernului reorganizarea tuturor instituțiilor deconcentrate și reducerea cheltuielilor bugetare cu personalul și administrarea acestora, propunând:
- O singură instituție deconcentrată per județ pentru fiecare minister, condusă de un director general, cu directori adjuncți pe domenii.
- Reorganizarea schemei de personal, prin existența unei singure structuri de servicii suport (juridic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ etc.).
- Funcționarea structurilor deconcentrate în aceeași clădire, eliminând costurile separate de întreținere.
De asemenea, este necesară o reevaluare a competențelor acestor instituții pentru a evita dublarea și suprapunerea atribuțiilor, cum ar fi în domeniul alimentației publice (Direcțiile de Sănătate Publică, Direcțiile Sanitar-Veterinare și Oficiile pentru Protecția Consumatorilor) sau al depozitării deșeurilor (Poliția Locală și Garda de Mediu).
IMM România este convinsă că aceste măsuri pot fi implementate fără a perturba funcționarea serviciilor publice, generând economii substanțiale la bugetul de stat.
