La doar câțiva kilometri de Timișoara se află un loc încă prea puțin cunoscut, în care mai ales locuitorii orașului care vor să scape de arșiță, de aerul sufocant al verii și să mănânce pe săturate „ca acasă la bunica” se pot refugia la sfârșitul săptămânii. Este punctul gastronomic local „din grădina lui Raul”, aflat în comuna Dudeștii Noi, unde un vis mai vechi al unui localnic, Raul Condeescu, a devenit realitate.
Un pas spre o regiune gastronomică europeană
Povestea lui a început în urmă cu nouă ani, când acesta a înființat o fermă de animale pe drumul spre Sânandrei. A cumpărat apoi o casă veche din 1846, părăginită, pe care a renovat-o și în care a amenajat o bucătărie cu toate cele necesare pentru a pregăti mesele pentru oaspeți, dorința sa de căpătâi fiind aceea de a oferi vizitatorilor mâncăruri din gastronomia locală. Atunci când a descoperit conceptul de „punct gastronomic”, diferit de cel care definește un restaurant, a socotit că acesta i se potrivește ca o mănușă, permițându-i să folosească doar mâncăruri pregătite din ceea ce produce în gospodăria proprie. Înființarea acestui punct gastronomic e cu atât mai remarcabilă cu cât Banatul se pregătește să concureze pentru a deveni regiune gastronomică europeană în anul 2028, existența unor locuri de referință contribuind la identitatea acesteia.
Sâmbătă, Raul Condeescu a organizat prima masă menită să contribuie la popularizarea ofertei sale. Printre invitați s-a numărat consului onorific al Republicii Macedonia de Nord, Pavel Ernest Dupta, care a ținut să felicite inițiativa întreprinzătorului local, „o adevărată provocare pentru Timiș, cunoscut pentru multiculturalitatea sa”, căci Dudeștii Noi, inițial o așezare germană, colonizată cu macedoneni după cel de-al doilea război mondial și apoi cu români din toare regiunile țării, păstrează obiceiurile tuturor, mâncăruri specifice fiecărei etnii, care dau așezării un caracter particular și constituie un pas premergător pentru calificarea în proiectul european, lucru subliniat și de un alt invitat, Delia Barbu, președintele asociației „My Banat”, care promovează tradițiile și obiceiurile bănățene.
Mâncăruri cu produse din gospodăria proprie, care spun istoria așezării
Meniul oferit oaspeților a fost alcătuit cu grijă, pentru a evidenția această istorie a comunei, cu aperitive furnizate de ferma lui Raul Condeescu, cu pui, rațe, gâște, bibilici, porci și oi care trăiesc în bunăstare și semilibertate și preparate din legume cultivate în grădina sa, o ciorbiță de pui făcută după o rețetă ardelenească, sarmale din carne de gâscă și porc în foi de varză, ciulama de pui, „pipirițe” – o mâncare macedoneană făcută din ardei capia, specific bucătăriei macedonene, roșii și telemea de oaie – plăcintă macedoneană cu brânză dar și plăcintă cu mere. Toată mâncarea se gătește cu untură, mult mai sănătoasă decât uleiul vegetal – susține întreprinzătorul dudeștean, care cumpără din comerț doar sare, piper și plante aromatice.
Consulul Macedoniei, Pavel Ernest Gupta, a oferit gazdei și o sticlă cu țuică macedoneană veche de câțiva ani, făcută din struguri, făcută în casă într-o localitate aflată la granița cu Grecia, ca un simbol al colaborării păstrate prin obiceiuri gastronomice. Inițiatorul acestui punct gastronomic este cel care gătește cu pasiune, așa cum a făcut totul de când a început să crească animale și să cultive legume în grădina casei, pe un teren moștenit de la bunici.
Gavrilă Safta, „Dumnezeul taragoatelor”
Raul Condeescu dorește să promoveze nu doar gastronomia locală, ci și alte valori locale și nu numai. Printre invitații săi s-a numărat și Gavrilă Safta, de mulți ani locuitor al comunei Dudeștii Noi, care a devenit faimos pentru fabricarea și repararea taragoatelor. „Alții zic despre mine că îs cel mai bun”, mărturisește cu modestie cel care, azi în vârstă de 77 de ani, a făcut primul taragot la 18 ani, de-a lungul anilor, numărul celor confecționate sau reparate de el ridicându-se la peste 2.000 de bucăți.
„Am lucrat pentru Luță Popovici, Pera Bulz, Luca Novac, cei mai cunoscuți taragotiști”, spune cel supranumit „Dumnezeul taragoatelor”, un meșteșug pentru care trebuie să ai ureche muzicală dar să și înveți, să știi notele, să faci acorduri. „Acum nu prea se mai fac taragoate clasice, doar unele mai simple, lumea cumprără mai rar, nici taragotiști nu prea mai sunt”, adaugă el, cu o undă de amărăciune în glas.
O biserică monument istoric de interes național
La câțiva pași de punctul gastronomic se află biserica romano-catolică „Sf. Vendelin”, protectorul crescătorilor de animale și al păstorilor, cel care a îmbrățișat creștinismul încă din vremea în care păgânismul era destul de răspândit. Pus de tatăl său să îngrijească oile, a îndrăgit viața de sihastru în mijlocul naturii și a hotărât să devină pustnic, după ce a făcut un pelerinaj la Roma, fără să poată ajunge și în Țara Sfântă. I s-au atribuit numeroase minuni, iar țăranii veneau să-l vadă și să le binecuvânteze animalele.
Biserica, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1750, a fost terminată un an mai târziu și este unul din cele mai vechi lăcașe de cult bănățene, amenajarea interiorului fiind făcută pe cheltuiala Mariei Tereza. Monumentul istoric de interes național a fost restaurat în urmă cu doi ani, cu fonduri europene. În turnul acesteia încă se păstrează un ceas din 1767, care încă funcționează, ultima orgă a fost cumpărată în 1832 iar în fața bisericii se află un monument cu crucifix ridicat în 1857 de Peter Schäffer, un locuitor al comunei. Astăzi, în comună mai trăiesc doar vreo de 30 de credincioși catolici, dar biserica, a cărei construcție a început în urmă cu 275 de ani, rămâne o filă nescrisă a istoriei comunei, ale cărei sărbători religioase tradiționale continuă să-i reunească pe localnici.
Mâncare pe săturate și taifas pe îndelete
Punctul gastronomic „Din grădina lui Raul” a fost inaugurat în luna noiembrie a anului trecut și este deschis doar sâmbăta și duminica, dar cei care îi trec pragul pot sta în curtea sa și o zi întreagă, bucurându-se de umbra copacilor, de iarba moale și proaspătă și de bucatele sățioase și sănătoase oferite cu generozitate de pasionatul bucătar, care pregătește de fiecare dată două meniuri cu aperitive, supă sau ciorbă, felul doi și desert. Nu există porții ca la restaurant, mâncarea este la discreție, la fel și apa de fântână, siropul din flori de soc ori cafeaua.
Punctul gastronomic este deschis sâmbăta și duminica iar cei care doresc să petreacă o zi liniștită și să se simtă mai bine ca acasă o pot face pe bază de programare, de fiecare dată fiind acceptate cel mult 15 persoane. Cu siguranță însă, cei care vor trece pragul casei lui Raul Condeescu, vor fi dornici să revină.
