PNL participă la guvernare „fără niciun fel de condiții legat de o persoană sau alta”, spune luni liderul formațiunii, Ilie Bolojan. Propunerea a fost aprobată în conducerea partidului.
„Votul pe care l-au dat colegii, și a fost un vot cu o majoritate foarte mare, a fost să ne asumăm această răspundere de a participa la guvernare, fără a condiționa sub nicio formă funcții sau persoane, dar să punem greutate, în primul rând, pe partea de reducere de cheltuieli și apoi pe aspectele care țin de eventualele creșteri de taxe și de impozite”, spune Ilie Bolojan.
Numele liderului liberalilor, Ilie Bolojan, este vehiculat pentru a prelua funcția de prim-ministru.
Bolojan: „Orice om rațional înțelege că nu se mai poate continua ca până acum”
Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, spune că orice om rațional înțelege că lucrurile nu mai pot continua în felul în care au mers până acum. El afirmă că e nevoie de reducerea cheltuielilor statului: „contactul cu realitatea cred că este destul de greu”.
Întrebat, luni, ce își propune PNL, împreună cu partenerii de discuții, în primă etapă, pentru a găsi soluții necesare astfel încât să fie reduse cheltuielile statului, câtă vreme PSD nu este de acord, de exemplu, cu comasări sau fuziuni ale unor instituții, Ilie Bolojan a spus că „orice om rațional înțelege că lucrurile nu mai pot continua în felul în care au mers până acum”.
„E greu să facem noi afirmații aici, pentru că, așa cum știți, noi avem o pondere de 15% în Parlament, știm care ne sunt posibilitățile, dar cred că orice om rațional înțelege că lucrurile nu mai pot continua în felul în care au mers până acum. E ușor să faci declarații, să trasezi ținte sau lucruri pe care le urmărești, dar contactul cu realitatea cred că este destul de dur și, din punctul acesta de vedere, noi vom susține un pachet de măsuri în care reducerea cheltuielilor statului să fie net mai mare decât creșterea veniturilor acestora, eventual, prin taxe și impozite. Ar fi bine ca creșterea de venituri să se facă prin încasări mai bune și, din punctul acesta de vedere, este loc de activitate mult mai bună la ANAF, la Antifraudă, iar lupta împotriva evaziunii fiscale trebuie să devină într-adevăr o prioritate, dar nu declarativ doar, ci să se vadă practic prin creșterea încasărilor. Cât timp pe partea de TVA stăm destul de prost, înseamnă că se pot încasa suplimentari sume de bani”, as spus Ilie Bolojan.
Președintele interimar al PNL a afirmat că acest pachet „e foarte puțin probabil să evite creșterea de taxe și de impozite”, pentru că e o presiune mare, atât din cauza angajamentelor pe care România și le-a luat prin planul fiscal, deci prin care trebuie să scadă deficitul, dar și din cauza absorției de fonduri europene.
„Ca să ne putem lua banii europeni, ne-am angajat acum câțiva ani de zile că vom face aceste reforme, le-am tot amânat, evitând subiecte care sunt delicate pe agenda publică, mai ales într-un context preelectoral, pe care le-am avut de un an și jumătate, acest lucru nu poate fi evitat și cei care reprezentăm PNL-ul ne propunem să fim corecți cu România și să le spunem adevărul”, a mai spus Bolojan.
„S-a abuzat, nu doar s-a uzat, de sporuri”
În ultimii ani „s-a abuzat, nu doar s-a uzat, de sporuri”, spune președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan.
El propune ca funcționarii să returneze sporurile pentru fondurile europene dacă proiectele nu sunt finalizate.
„Sporurile fac parte din câștigurile salariale, dar în acești ani, dacă ar fi să fac un comentariu de om din administrație, s-a abuzat, nu doar s-a uzat, de aceste sporuri. Mă gândesc, de exemplu, la sporuri pentru condiții vătămătoare, care cred că a fost abuzat, sau chiar la sporurile pentru fondurile europene, nu neapărat la procent, ci la distribuție acestor fonduri, pentru că exact cum la final de an calificativele în administrația publică au devenit o formalitate și aproape toți funcționare sunt calificați la foarte bine, deși percepția asupra acelei instituții este proastă ca funcționare din partea cetățenilor La fel și acordarea de sporuri europene a devenit un aspect care ține doar de creșterea de salarii, fără să reflecte aportul funcționarului respectiv în absorția proiectului. Mă gândesc că ar fi o chestiune de responsabilitate, ca în condițiile în care ai beneficiat de un spor de fonduri europene doi ani de zile și proiectul tău a fost pierdut, poate ar trebui să returnezi acel spor înapoi statului, pentru că atunci, cu siguranță, vei fi mai atent ca proiectul să se implementeze”, spune Bolojan.
El apreciază că „pentru fiecare drept pe care îl primește oricine din administrație, trebuie să funcționeze și niște reguli care funcționează în sectorul privat în toată lumea – să ai o responsabilitate și dacă ai niște beneficii suplimentare, trebuie să-ți asumi și răspunderea pentru ca acele beneficii să aibă un efect social, adică niște fonduri absorbite”.
„Dacă fondurile, dacă proiectul a căzut pentru că nu s-a terminat lucrarea, nu s-a terminat licitația, nu au fost deci închise proiectele, e anormal ca tot aparatul unei primării sau unui minister să beneficieze de fonduri europene, dar la final să constați că absobția nu s-a făcut. Deci da, cred că și acest fond trebuie analizat și văzut care sunt efectele și stabilit niște criterii într-adevăr după performanțe Așa spune procedura, numai că din păcate nu se aplică, ci v-am spus a devenit o formalitate”, încheie Bolojan.
