Restaurarea conacului Mocioni și repunerea lui în circuitul public a demonstrat diferența enormă dintre o clădire lăsată în paragină și readucea ei la viață prin redarea eleganței și frumuseții de odinioară și a convins administrația județeană să continue lăudabilul proiect de punere în valoare a vechilor conace care mai pot fi restaurate.
Conacul nobiliar de la Banloc
Primul vizat este conacul de la Banloc, unul din cele mai frumoase monumente istorice din Timiș, preluat recent de consiliul județean de la Mitropolia Banatului, un întreg ansamblu de clădiri aflate într-un parc cu porți monumentale care se întinde pe aproape zece hectare, care ar urma să fie transformat în complex turistic.
Domeniul de la Banloc, împreună cu titlul nobiliar, fusese cumpărat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea de Lazar Karátsonyi, un armean maghiarizat foarte bogat, care a construit conacul în 1793, pe fundații mai vechi. Impozantul imobil cu parter și etaj, construit în formă de U, într-un stil eclectic în care predomină elementele neoclasice și baroce, are fațada principală spre drum iar cele două aripi orientate spre parc încadrau așa-numita „curte de onoare”. Interiorul avea 31 de încăperi, cu ziduri groase de peste un metru și tavane boltite.
În parcul care înconjoară conacul și în care fuseseră plantați numeroși arbori exotici de esențe rare și valoroase se mai află clădiri care merită repuse în valoare. Urmașul lui Lazar Karátsonyi, contele Eugen Karátsonyi, a adus din Egipt mai multe obiecte de artă egipteană și chiar o mumie, care au fost așezate într-o construcție neogotică din parc, numită „Capela egipteană”. Tot în parc se mai poate vedea fostul grajd cu cinci boxe, cu iesle din marmură și pereți îmbrăcați în plăci de mozaic. Deocamdată, turnul de pază aflat la marginea proprietății a fost conservat și pus în siguranță de Ambulanța pentru monumente. Domeniul avea ternuri agricole și păduri, o orezărie amenajată la începutul secolului al XIX-lea și lacuri de pescuit, plantații de tutun, herghelii de cai lipițani, o moară și o fabrică de spirt.
După primul război mondial, în urma împărțirii Banatului, o parte a domeniului a ajuns în Regatul Sîrbo-Croato-Sloven iar o altă parte a fost expropriată și împărțită țăranilor care luptaseră pe front. Familia Karátsonyi a părăsit țara iar castelul și parcul au fost devastate de trupele de ocupație sârbă dar și de țăranii care se revoltaseră la sfârșitul războiului.
Reședință princiară
În 1935, familia Karátsonyi, înglodată în datorii, a vândut cele 166 de jugăre care îi mai rămăseseră din domeniu, împreună cu castelul și parcul, principesei Elisabeta, sora Regelui Carol al II-lea și fostă regină a Greciei. După divorțul de regele George al Greciei, ea s-a retras la Banloc și a făcut investiții serioase pentru renovarea întregului complex și amenajarea lui cu mult bun-gust.
Principesa a fost nevoită să plece în exil după abdicarea forțată a Regelui Mihai, iar conacul, cu întregul domeniu, a fost naționalizat. Conacul a devenit sediu al gospodăriei agricole de stat, al ocolului silvic, apoi, pe rând, casă de bătrâni, orfelinat și școală, biserica romano-catolică a fost transformată în café-bar iar clădirile s-au degradat treptat. Elementele decorative și bunurile de valoare din interior au dispărut, câteva piese de mobilier mai păstrându-se în comună și la muzeul de artă. După cutremurul din 1991, întregul complex a fost puternic afectat iar biserica, ajunsă bătaia de joc a comuniștilor, s-a prăbușit cu totul, lăcașul de cult nemaiputând fi recuperat.
În anii ʹ90 au început lucrări de restaurare la conac, Ministerul Culturii a dorit să amenajeze aici un centru internațional pentru convenții și congrese, dar restaurarea începută și prost executată a eșuat iar proiectul ministerului a fost abandonat. Întreaga proprietate naționalizată a principesei Elisabeta a fost apoi revenidcată de Paul Lambrino, care și-a permis să se autointituleze prinț și să se considere descendent al Casei Regale a României, dar cum nu a putut prezenta acte de moștenitor, a pierdut procesele. Primăria Banloc a donat conacul Mitropoliei Banatului, acesta fiind preluat acum de consiliul județean pentru a putea începe demersurile pentru restaurarea lui.
