În urma demersurilor întreprinse de administrația județeană hunedoreană și a mai multor administrații comunale pe raza cărora se află vechi monumente ecleziastice de o mare valoare, a fost oficializată recent, printr-un aviz ministerial, ruta cultural-turistică „Legendă și piatră – ruta monumentelor medievale din Țara Hațegului”.
Aceasta cuprinde opt biserici vechi și e menită să pună în valoare valorosul patrimoniu medieval al județului, alături de cel natural. Popularizarea noii rute tematice poate atrage mai mulți turști interesați mai ales de aceste vestigii ale Evului Mediu, care s-au păstrat aproape neschimbate și spun povestea nescrisă a locurilor. Traseul are o lungime de aproximativ 60 de kilometri, pentru vizitarea tuturor obiectivelor fiind necesare în jur de zece ore. Acest traseu completează alte două rute ale județului recunoscute oficial, „Din inima Daciei până în vatra străveche a pământului românesc” și „Biserici de lemn din Țara Aurului”.
Biserici cneziale și legende legate de ctitori
Biserica Colț din satul Suseni, care aparține de comuna Râu de Mori, aflată nu departe de cetatea Colț, este punctul de pornire al acestui captivant traseu. Așezarea a fost reședință cnezială românească a Cândeștilor încă la începutul secolului al XIV-lea, membrii familiei construind mai multe biserici și mănăstiri în zonă. Biserica, dintru început ortodoxă, a fost construită din piatră la începutul secolului al XIV-lea și se remarcă prin turnul amplasat peste altar și prin fragmentele de pictură murală păstrate în interior, dar și prin poveștile legate de ctitori pe care localnicii nu le-au uitat. În timpul regimului comunist, biserica a fost transformată în grajd și s-a deteriorat în mare măsură dar în anii postdecembriști Episcopia Aradului a reînființat viața monahală și s-au făcut mai multe reparații.
Următorul popas este la biserica ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh” din Ostrov, unul din cele mai vechi monumente transilvănene, cu o lungă și interesantă istorie. Biserica din zid a fost construită de cnezii locali în a doua jumătate a secoului al XIV-lea, devenind, în urma evenimentelor istorice, o biserică reformată, iar mai apoi greco-catolică, dar păstrând încă elemente din construcția inițială. Din vechea pictură au fost recuperate câteva fragmente de frescă din naos și se păstrează peste 200 de monumente epigrafice din epoca romană.
Bisericile cu bucăți din ruinele romane
Biserica ortodoxă „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” din Peșteana, sat care aparține de comuna Densuș, a fost construită în secolul al XIII-lea și a cunoscut, de-a lungul timpului, mai multe transformări, iar biserica ortodoxă de piatră „Sf. Nicolae” din Densuș, ridicată cel mai probabil pe ruinele unei construcții din secolul al IV-lea, cu materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și care păstrează fragmente de pictură murală ale unor meșteri zugravi de la jumătatea secolului al XV-lea, este, cu siguranță, o biserică fără egal, unicat prin forma sa asimetrică.
Biserica ortodoxă de piatră „Sf. Gheorghe” din Sânpetru, monument istoric din secolul al XIV-lea, este unul din cele mai renumite lăcașuri de cult medievale din Țara Hațegului. Biserica are o formă simplă și foarte puține detalii decorative, printre care bucăți din ruinele romane care se aflaseră în preajmă încastrate în ziduri, sau altarul de marmură de la intrarea în biserică, provenit, pare-se, de la un templu roman despre care o inscripție latină spune că fusese închinat lui Silvanus, zeul pădurilor.
Biserici care marchează trecerea de la arhitectura romanică la cea gotică
Biserica reformată din Sântămărie Orlea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un stil care marchează trecerea de la arhitectura romanică la cea a goticului timpuriu, iar în interior păstrează fragmentele unor valoroase picturi murale din mai multe epoci, cele mai vechi, de sorginte bizantină, datate în secolul al XIV-lea sugerând că la început biserica a fost ortodoxă, apartenența confesională fiind schimbată ulterior.
Un alt monument istoric valoros inclus în această rută este biserica ortodoxă din Strei, construită din piatră, care a fost datată în secolul al XIV-lea, arhitectura fiind asemănătoare cu cea a bisericii din Sântămărie Orlea.
Ultimul monument aflat pe ruta bisericilor medievale din Țara Hațegului este biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” din Streisângeorgiu, construită, după cum arată o inscripție din altarul bisericii, de cneazul Balea la începutul secolului al XIV-lea, în stil romanic, din blocuri de piatră fățuită și lespezi romane. În biserică se păstrează vechi picturi care au fost realizate între secolele al XIV-lea și al XVIII-lea.
Țara Hațegului, unul din cele mai valoroase ținuturi istorice și etnografice ale României, are multe alte locuri de interes și ar putea fi una din cele mai fascinante destinații turistice dacă toate monumentele ar fi puse în evidență pe măsura valorii lor.
