Muzeul orașului Lipova oferă publicului expoziția de etnografie „Țesăturile Marilinei Bocu – Țesături și cusături de pe valea inferioară a Mureșului”, care readuce în atenție o prețioasă colecție de obiecte de patrimoniu popular și o incursiune în universul valorilor tradiționale care au modelat, de-a lungul veacurilor, viața satului românesc.
În casa din Lipova a soților Bocu – astăzi muzeul orașului – Marilina Bocu a adunat o piese etnografice reprezentative pentru această zonă și a amenajat, în propria casă, un atelier de țesătore și un muzeu, în anii interbelici casa fiind atât locuința familiei cât și edificiu cultural.
Ultimul exponat prezentat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva este un artefact confecționat din tablă de bronz descoperit în cetatea dacică Ardeu, parte a unei încuietori de ușă, cum s-a putut stabili pe baza analogiilor cu alte piese asemănătoare descoperite în cetățile dacice dar și în alte provincii romane din Balcani și câmpia panonică.
După aspect, ferecătura descoperită la Ardeu, care s-a dorit a fi nu doar utilă ci și estetică, așa cum o dovedesc marginile zimțate și cercurile trasate pe suprafață, pare să fi fost montată pe o ușă sau pe un cufăr.
Încuietorile, întâlnite în zona mediteraneană încă din secolele VI-V î.H., au fost perfecționate de romani, ele fiind obținute printr-un proces dificil și complex pentru realizarea tuturor componentelor.
O mască tragică modelată din lut și descoperită în urmă cu doi ani cu prilejul săpăturilor arheologice de la castrul roman Berzobis din județul Caraș-Severin, una din cele mai importante garnizoane romane din Banat, este exponatul lunii iulie la Muzeul Național al Banatului. Piesa face parte din categoria decorativă a elementelor de arhitectură romană, cu o funcție atât estetică, cât și apotropaică, fiind amplasată în antichitate la streșinile acoperișurilor clădirilor din castru.
Artefactul a fost realizat în cărămidăria legiunii a IV-a Flavia Felix, a cărei prezență în Dacia e documentată între anii 101-118. Aceasta și-a stabilit tabăra permanentă la Berzobis în urma celui de-al doilea război daco-roman, unde a înființat și un atelier ceramic pentru bunurile necesare castrului – cărămizi, țigle, olane și, ocazional, antefixe, cu motive decorative sau simbolice. Antefixele se află printre cele mai rare elemente arhitectonice din epoca romană, ele fiind utilizate în număr redus. Forma decorativă a măștii tragice expuse la muzeul timișorean face trimitere la influențele teatrale greco-romane păstrate în repertoriul simbolic al artei romane târzii. Piesa a fost restaurată în laboratorul de restaurare al muzeului și este o mostră a rafinamentului producției ceramice militare din Dacia romană, oferind totodată informații valoroase despre repertoriul decorativ și simbolic utilizat în arhitectura castrului.
