Se împlinește un an de la anularea fără precedent a alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, considerată de mulți cel mai controversat moment politic al României post-1989. Curtea Constituțională a invalidat primul tur al scrutinului, invocând un presupus „tratament preferențial” în mediul online pentru unul dintre candidați, decizie care continuă să divizeze societatea și scena politică.
În primul tur, independentul Călin Georgescu a ieșit pe primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR), cei doi calificându-se în finala prezidențială – un rezultat care a surprins întreaga clasă politică și a zdruncinat marile partide.
La un an de la eveniment, Elena Lasconi a rememorat momentul, afirmând că anularea scrutinului a fost „cea mai grea lovitură dată democrației românești în ultimele trei decenii”.
Ea a atras atenția asupra efectelor pe termen lung, menționând un climat social „marcat de polarizare, neîncredere și prevalența teoriilor conspirației în fața faptelor”.
Fosta candidată a criticat sistemul politic, pe care l-a acuzat că, „disperat să își conserve puterea”, ar fi contribuit la slăbirea democrației și la accentuarea tensiunilor sociale. În opinia sa, România este în prezent „măcinată de ură, frică și nemulțumire”.
Pe plan instituțional, „dosarul anulării alegerilor” rămâne un subiect sensibil. Încrederea publică în autorități și în procesul electoral continuă să fie scăzută, în timp ce discuțiile privind reglementarea campaniilor digitale, transparența publicității politice online și impactul acestora asupra rezultatelor electorale rămân priorități pentru reformarea și consolidarea sistemului electoral românesc.
