Vechile tuneluri secrete au fost întotdeauna un subiect care a fascinat iubitorii de locuri ascunse și pline de mister și cu toate că sunt prea puțin cunoscute și vizitate, ele reprezintă un veritabil patrimoniu cultural și istoric, nu au fost transformate în destinații turistice.
Ionuț Vlad Musceleanu și gen. dr. Emil Străinu au întreprins o amplă documentare care a fost publicată în volumul „Secretele României subterane”, cei doi fiind de părere că în România ar exista o rețea de peste 500 de kilometri de tuneluri secrete, din diferite epoci, unele și în vestul țării.
Catacombe și tuneluri din alte orașe, precum cele din Paris, un adevărat osuar deschis parțial publicului și devenit unul din muzeele orașului, tunelurile istorice din Londra, devenite și ele o atracție turistică sau catacombele romane, o rețea complicată de vechi cimitire și ascunzători pentru creștini în vremea în care aceștia erau persecutați, astăzi obiective turistice, vin să susțină teoria că și în România pot exista tunele mai vechi sau mai noi, care, amenajate, ar putea deveni locuri de interes pentru turiști.
La acestea se pot adăuga și unele galerii minere, precum cele ale vechilor mine de aur romane de la Roșia Montană, unice în lume, minele închise din Valea Jiului sau nebănuite crame subterane.
De la tunelul dintre Cenad și Szeged la buncărele comuniste
De regulă, legendele leagă existența acestor tuneluri de vechi castele și cetăți, construite pentru a permite locuitorilor să se refugieze în afara zidurilor în caz de primejdie. Printre tunelurile din vestul țării, se numără unul menționat într-o carte apărută în 1935, care ar lega localitatea Cenad de Szeged. Se spune că era un tunel lung de 35 de kilometri, care se remarca prin ingeniozitatea sa tehnologică dar alte detalii despre existența sa nu sunt cunoscute.
Tot în Timiș au fost semnalate bucărele construite de regimul comunist în jurul localităților Voiteg și Jebel, când s-au luat măsuri de pază speciale pe întreaga frontieră de sud-vest ca urmare a deteriorării relațiilor dintre fosta Iugoslavie și URSS.
Enigmaticele tuneluri de la Șiria
S-a vorbit și despre catacombele lui Ioan de Hunedoara de la Șiria, săpate în timpul luptelor cu turcii spre sfârșitul primei jumătăți a secolului al XV-lea. Legenda spune că cel care a fost voievod al Transilvaniei, comite de Timiș și guvernator al Ungariei ar fi construit două tuneluri, unul care lega cetatea de Arad, și altul, de Timișoara. Unii ar fi văzut intrarea în tunele – povestesc localnicii – dar cercetări pentru a vedea unde duc acestea, nu s-au făcut, legendarele tuneluri de zeci de kilometri fiind, deocamdată, de domeniul misterelor istoriei.
Numeroasele povești care circulă însă despre enigmaticele tuneluri medievale care ar fi alcătuit o adevărată rețea subterană, trebuie să aibă un sâmbure de adevăr, ele ilustrând importanța fortificațiilor subterane în epocă și strategiile militare folosite.
Tunelul descris de Jules Verne
Cetatea cnezilor Cândești din satul hunedorean Râu de Mori ar fi fost legată printr-un tunel lung de cinci kilometri de satul Brazi, care este descris și în romanul lui Jules Verne, „Castelul din Carpați”, iar tunelurile de la castelul Báthory, aflat la Ilia, care ar fi făcut legătura cu cetatea Corvinior, cetatea Devei și comunele Zam și Săcărmaș sunt și ele o mărturie a importanței acestor tuneluri în Evul Mediu.
