Din 2014 încoace, diferența dintre timpul necesar pentru vânzarea unei case și cel pentru vânzarea unui apartament s-a majorat în mod vizibil.
La nivelul Capitalei, spre exemplu, perioada de tranzacționare ajunge, la circa 77 de zile pentru un apartament și, respectiv, la aproximativ 150 de zile pentru o casă – nivel aproape dublu. Potrivit statisticilor, cea mai propice perioadă pentru vânzarea unei locuințe (din punctul de vedere al factorului timp) este trimestrul al doilea din an. În trimestul al doilea din 2016, de exemplu, un apartament avea nevoie de puțin sub 60 de zile pentru a fi tranzacționat, iar o casă de 134 de zile.
Negocieri tot mai lungi
Din perspectiva potențialilor cumpărători, un studiu realizat recent de Imobiliare.ro (asupra unui eșantion reprezentativ din județele București-Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov, Constanța și Iași) relevă o tendință de majorare a timpului estimat pentru încheierea unei tranzacții 47,4% din cei chestionați (în creștere de la 43,5% față de acum un an), anticipează că-și vor rezolva nevoia imobiliară într-un interval mai mare de șase luni; de asemenea, clienții care se așteaptă să cumpere o proprietate într-un interval de trei până la șase luni reprezintă 25% din total (în creștere de la 13,1%).
Pe de altă parte, ponderea celor care declară că au o nevoie imobiliară urgentă, pe care ar vrea să o îndeplinească în mai puțin de o lună, se situează la 12,2% (în scădere de la 19,7% în urmă cu un an).
Totodată, cota clienților care estimează că vor încheia o tranzacție într-un interval de una până la trei luni de zile ajunge la 15,4% (de la 23,7%).
Marja de negociere în marile orașe
La capitolul preț, statisticile relevă o tendință de apropiere între așteptările vânzătorilor și cele ale cumpărătorilor. Acest lucru este dovedit, printre altele, de faptul că marja de negociere este destul de redusă în momentul de față, cel puțin pe segmentul apartamentelor.
Conform sursei citate, aceasta se situează sub nivelul de 4% în toate marile orașe analizate: 3,7% în București, 3,2% în Cluj-Napoca, 1,9% în Timișoara, 2% în Iași, 3,6% în Constanța și 2,9% în Brașov. Asta înseamnă că, pentru un apartament cu un preț cerut de 50.000 de euro, prețul final va fi „ajustat” cu o sumă cuprinsă între 950 și 1.850 de euro.
Cum au evoluat prețurile în acest an
În primul trimestru din 2017, apartamentele s-au scumpit cu 4% la nivel national. Cu o singură excepție, această tendință se resimte în toate marile centre regionale analizate. Dar poate cea mai interesantă evoluție s-a înregistrat în Cluj-Napoca – orașul cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament, unde prețurile locuințelor au stagnat.
După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârșitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparație, în primul trimestru din 2016 pretențiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%.
La Timișoara, în luna martie, prețul mediu solicitat pentru un apartament (nou sau vechi) în orașul de pe Bega a crescut cu 2,5%, de la 1.039 la 1.065 de euro pe metru pătrat. Locuințele din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,5% (de la 1.041 la 1.067 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 2,3% (de la 1.035 la 1.059 de euro pe metru pătrat). Pe parcursul primului trimestru, așteptările proprietarilor timișoreni au crescut cu 3,7% (de la 1.027 de euro pe metru pătrat la sfârșitul lui 2016) – în vreme ce, în perioada similară a anului trecut, avea loc o creștere de 5,3%.
