UPDATE 4 Sute de spitale au fost avariate și zeci au fost distruse în timpul invaziei rusești, anunță reprezentanții Ministerul Sănătății din Ucraina, potrivit Sky News.
324 de spitale au fost avariate și 24 au fost distruse în timpul invaziei rusești, susțin ucrainenii.
Autoritățile lucrează la planuri de reconstrucție a unor spitale și de efectuare a unor reparații.
Din cauza războiului, în unele zone nu pot fi folosite decât spitale mobile.
Rusia a susținut că nu vizează infrastructura civilă, dar imagini și informații au arătat spitale, școli și clădiri rezidențiale distruse.
UPDATE 3 Administraţia de la Kiev a negat, joi seară, că ar fi atacat localităţi de pe teritoriul Rusiei situate în apropierea frontierei cu Ucraina, informează cotidianul Le Parisien.
„Serviciile speciale inamice au început aplicarea unui plan de comitere a unor atacuri teroriste pentru a genera o isterie antiucraineană în Rusia”, susţine Consiliul Naţional pentru Securitate şi Apărare de la Kiev.
Anterior, oficiali ruşi citaţi de postul de televiziune Sky News şi de cotidianul Le Figaro au afirmat că două localităţi din regiunile ruse Breansk şi Belgorod, situate în apropierea frontierei cu Ucraina, au fost atacate de armata ucraineană. Alţi oficiali ruşi au semnalat atacuri asupra unui post de frontieră.
Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.
UPDATE 2 Două localităţi din regiunile ruse Breansk şi Belgorod, situate în apropierea frontierei cu Ucraina, au fost atacate de armata ucraineană, afirmă oficiali locali citaţi de postul de televiziune Sky News şi de cotidianul Le Figaro.
„Astăzi, satul Klimovo a fost vizat de atacuri lansate de forţele armate ucrainene. Două clădiri rezidenţiale au fost avariate ca rezultat al atacurilor cu obuze şi există victime în rândul localnicilor”, a declarat guvernatorul regiunii Breansk, Aleksandr Bogomaz. Localitatea Klimovo se află la zece kilometri distanţă de frontiera Rusiei cu Ucraina.
La rândul său, guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a atribuit armatei ruse un atac asupra satului Spodariuşin, situat în apropierea frontierei cu Ucraina.
Comitetul rus de investigaţii s-a sesizat în aceste cazuri şi susţine că elicoptere militare ucrainene au pătruns pe teritoriul Rusiei. „Membri ai forţelor armate ucrainene au pătruns ilegal în spaţiul aerian al Rusiei cu două elicoptere de luptă înarmate şi au efectuat şase atacuri în regiunea Breansk”, susţine Comitetul.
Alţi oficiali ruşi au semnalat atacuri asupra unui post de frontieră. Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.
Armata rusă a avertizat, miercuri seară, că ar putea ataca centre de comandă din Ucraina, inclusiv din zona capitalei Kiev, ca reacţie la „tentative de a comite acte de sabotaj” pe teritoriul Rusiei. „Observăm tentative de acte de sabotaj şi atacuri ale trupelor ucrainene asupra unor obiective de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Dacă vor continua cazurile de acest fel, forţele armate ale Federaţiei Ruse vor ataca centrele decizionale, inclusiv în Kiev, ceea ce până acum armata rusă a evitat să facă”, a declarat miercuri seară generalul-maior Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, citat de CNN.
În urmă cu două săptămâni, Moscova a atribuit armatei ucrainene un atac cu rachete asupra unui depozit de carburant din apropierea oraşului rus Belgorod. Administraţia Volodimir Zelenski a refuzat să confirme sau să nege comiterea de către Ucraina a unui atac cu rachete asupra depozitului de carburant de pe teritoriul Rusiei. Într-un alt incident, produs în martie, un obuz care ar fi fost lansat din Ucraina a lovit o bază militară temporară de pe teritoriul Rusiei, iar cel puţin patru persoane au fost rănite în incident, conform unor surse citate de agenţiile de presă Tass şi Reuters. Incidentul a avut loc în zona localităţii Krasni Oktiabr, la circa 30 de kilometri sud-vest de Belgorod şi la zece kilometri de frontiera Rusiei cu Ucraina.
UPDATE 1 Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, informează joi Reuters.
Finlanda, care are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, şi Suedia analizează dacă să adere sau nu la NATO.
Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni, a anunţat miercuri premierul finlandez Sanna Marin.
Medvedev a atenţionat că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la NATO, Rusia îşi va întări forţele terestre, navale şi aeriene în regiunea Mării Baltice, pentru a restaura echilibrul militar.
Totodată, el s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică „liberă de nuclear”, regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.
„Ar putea să nu mai fie vorba despre niciun fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică – echilibrul trebuie restabilit”, a spus Medvedev, care a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008-2012. „Până astăzi Rusia nu a luat astfel de măsuri şi nu avea de gând să o facă. Dar dacă ni se va forţa mâna, ei bine… reţineţi că nu noi am propus asta”, a adăgat Medvedev.
Ministrul apărării din Lituania, Arvydas Anusauskas, a reacţionat joi şi a declarat, la postul lituanian BNS, că Rusia are deja arme nucleare în regiunea baltică şi că acestea au fost desfăşurate în exclava Kaliningrad înainte de actuala criză.
„Actualele ameninţări ruse sunt destul de ciudate, în condiţiile în care, chiar şi fără actuala situaţie de securitate, ştim că ei păstrează arme la 100 de kilometri de frontiera Lituaniei”, a spus ministrul lituanian. „Arme nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad… (iar) comunitatea internaţională, ţările din regiune, sunt perfect conştiente de acest lucru… Ei (ruşii) folosesc aceasta ca pe ameninţare”, a adăugat Anusauskas.
La rândul său, premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat joi că ameninţarea Rusiei de a-şi întări prezenţa militară, inclusiv nucleară, în regiunea baltică nu este „nicio noutate”.
Rusia a declanşat pe 24 februarie o invazie asupra Ucrainei, în care au fost deja ucişi mii de oameni şi care a dus la strămutarea mai multor milioane de persoane şi a generat temeri cu privire o confruntare mai extinsă între Rusia şi SUA.
Vladimir Putin susţine că „operaţiunea militară specială” din Ucraina este necesară pentru că SUA folosesc Ucraina pentru a ameninţa Rusia, iar Moscova este nevoită să reacţioneze împotriva persecutării populaţiei rusofone din Ucraina.
La rândul său, Ucraina spune că luptă împotriva unei uzurpări de teritorii în stil imperialist şi că acuzaţiile lui Vladimir Putin de genocid sunt nişte inepţii.
Un atac cu rachete a provocat un incendiu la bordul crucişătorului rus Moskva, au anunţat autorităţile ucrainene miercuri seară, transmite AFP.
„Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au cauzat pagube semnificative acestei nave ruseşti”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa, Maxim Marcenko.
Un consilier al preşedintelui ucrainean, Oleksii Arestovici, a confirmat pe Youtube atacurile ucrainene asupra navei, fără a indica, la rândul său, poziţia acesteia.
„Arde intens. Acum. Şi cu această mare agitată, este imposibil să ştim când vor putea primi ajutor”, a spus el, asigurând că la bord se aflau cei „510 membri ai echipajului”.
Ulterior, ministerul rus al apărării a anunțat că nava a fost grav avariată după ce muniţia de la bord a explodat.Conform sursei citate, toţi membrii echipajul au fost evacuaţi şi în prezent este investigată cauza incendiului. Nava de 12.500 de tone are un echipaj de aproximativ 500 de membri.
„În urma unui incendiu la bordul crucişătorului de rachete Moskva, muniţia a explodat. Nava a fost grav avariată”, dar „echipajul a fost evacuat în totalitate”, a informat ministerul rus al apărării într-un comunicat.
