Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Hellvig s-a declarat onorat de nominalizarea la SRI, apreciind că în perioada următoare sunt esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, după ce a anunţat nominalizarea lui Eduard Hellvig la şefia SRI, despre motivul pentru care l-a ales pentru această funcţie, că a căutat pe cineva pregătit, cu energie şi care să aducă calmul necesar în acest spaţiu.
Preşedintele Iohannis a precizat că nu a dorit să fac nominalizările pentru şefia SRI şi SIE împreună, astfel că a anunţat doar nominalizarea la Serviciul Român de Informaţii (SRI), urmând ca în perioada irmăîtoare să facă o nominzalire şi pentru Serviciul de Informaţii Externe (SIE).
Întrebat ce calităţi l-au recomandat pe europarlamentarul Eduard Hellvig pentru această funcţie, Klaus Iohannis a spus: ”Atunci când m-am gândit la o persoană pe care să o propun ca director la SRI, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziţie, care are pregătirea necesară, are energia necesară, care cunoaşte actorii politici, care are suficiente cunoştinţe despre activitatea Serviciului şi care este o persoană care vine să aducă calmul necesar în acest spaţiu”.
Iohannis a mai arătat că, ”pe de altă parte, a căutat o persoană care pentru el reprezintă garanţia unui parcurs de modernizare şi de europenizare pentru acest Serviciu”.
”SRI a câştigat foarte mult ca şi imagine publică în ultimii ani, a avut rezultate notabile, s-au făcut progrele semnificative. Toate acestea trebuie duse mai departe de cel care va fi director SRI”, a mai spus şeful statului.
El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.
”Ambele servicii secrete au rămas în ultima perioadă fără directori, SRI şi SIE. Din motive diferite, în ultimele săptămâni, datorită unor evoluţii în viaţa politică şi în mediul public, SRI a fost de foarte multe ori în atenţia publicului. Am considerat că în această perioadă, este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă, pentru a instaura calmul necesar acolo”, a spus preşedintele Iohannis, despre situaţia de la Serviciul Român de Informaţii.
Hellvig, despre priorităţile SRI: „Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept”
Eduard Hellvig a afirmat, joi, că este onorat de nominalizarea la SRI, apreciind că în perioada următoare, în cadrul eforturilor pentru întărirea statului de drept, sunt esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale.
„Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris, joi, Eduard Hellvig, pe Facebook.
„Interesul naţional înseamnă, în actuala etapă a democraţiei româneşti şi conform voinţei cetăţenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar şi al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale”, a mai scris el.
Actualul europarlamentar apreciază că „o democraţie funcţională are resorturile necesare pentru ca statul şi propriii cetăţeni să se afle întotodeauna de aceeaşi parte a baricadei”. „Cu o condiţie: ca toate instituţiile să acţioneze conform regulilor democraţiei şi ale societăţii deschise”, a subliniat Hellvig.
De şase ani liberal, fost conservator, ministru, deputat şi actual europarlamentar
Europarlamentarul Eduard Hellvig, vicepreşedinte PNL, nominalizat de Klaus Iohannis pentru şefia SRI, a fost deputat şi ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate.
Este considerat un apropiat al preşedintelui încă dinaintea campaniei electorale din 2014.
Eduard Hellvig are 40 de ani şi a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzaţiilor de incompatibilitate formulate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
În decembrie 2014, Hellvig a câştigat definitiv procesul cu ANI la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a respins raportul inspectorilor de integritate.
La alegerile parlamentare din 2012, Eduard Hellvig a obţinut un mandat de deputat pe listele USL, din partea PNL, însă a demisionat din această calitate în septembrie 2013 pentru a deveni europarlamentar ca urmare a vacantării unor mandate ale PNL.
La alegerile europarlamentare din 2014, Hellvig a obţinut un nou mandat de eurodeputat.
A fost secretar general al PNL din 2011 şi până în 2014, iar în 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru alegerile prezidenţiale pentru Crin Antonescu. El s-a numărat printre cei mai apropiaţi lideri politici, alături de Dan Mihalache, atât de Antonescu, cât şi de Iohannis, atunci când aceştia au fost preşedinţi ai PNL.
În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC şi secretar al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, iar între anii 2006 şi 2007 a fost europarlamentar.
Înainte de terminarea mandatului, Hellvig a demisionat din PC şi s-a alăturat echipei liberale din Bihor. Filiala PNL Bihor l-a desemnat candidat pentru un al doilea mandat de deputat, dar acesta nu a câştigat alegerile.
După 2008, Eduard Hellvig a avut activitate politică în Bucureşti, unde a devenit un apropiat al preşedintelui PNL, Crin Antonescu, iar liderul liberal l-a desemnat, la un moment dat, ca posibil ministru într-un potenţial guvern liberal.
Hellving a fost, înainte de 2004, pe rând, consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu în perioada1998-1999, consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu în perioada 1999-2000, în 2000 consilier al candidatului la Preşedinţia României Mugur Isărescu şi în 2004 director general al Institutului de Studii Sociale.
El a fost şi broker la Bursa de Valori Bucureşti în perioada 1997-1998 şi coordonator de programe la Fundaţia Soros, în 1995.
Eduard Hellving a absolvit specializarea Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare în domeniul securităţii şi apărării la Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea „Carol I”, Bucureşti şi la Centrul European de Studii de Securitate „George C. Marshall”, Garmisch – Partenkirchen. Din 2009, este doctor în Ştiinţe Politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.
Ce avere are Eduard Hellvig
Potrivit declaraţiei de avere, Hellvig deţine cotă parte de 50% din două terenuri intravilane, în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, cumpărate în 2005, respectiv 2008, acestea având suprafeţe de 401, respectiv 665 de metri pătraţi.
El menţionează în ultima declaraţie de avere din iunie 2014 că are două case de locuit, tot în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, în suprafaţă de 143, respectiv 210 metri pătraţi.
Hellvig mai are un autoturism Skoda fabricat în 2010, conturi bancare cu o valoare însumată de aproximativ 38.000 de lei şi 97.000 euro, la acesta din urmă fiind menţionat că suma cuprinde intrări din salariu, diurne, transport, cheltuieli generale la Parlamantul European.
El menţionează, de asemenea, o datorie către BRD, scadentă în 2035, cu o valoare de 28.568 de euro, precum şi către Viorel Dumitras, scadentă în 2031, în valoare de 145.000 de euro.
Eduard Hellvig mai trece în declaraţia de avere deconturi de la Parlamentul European în valoare de aproximativ 46.000 de euro.
Veniturile sale din 2013 s-au ridicat la 65.403 lei, bani obţinuţi ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi 31.031 euro, obţinuţi ca eurodeputat. Totodată, soţia sa a obţinut în calitate de director medical venituri de 149.460 de lei.
Foto: ziuanews.ro
