O matriţă din bronz folosită în vremea dacilor la realizarea medalioanelor sau a pieselor decorative din aur şi argint, descoperită în urmă cu doi ani în situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei şi ţinută într-un seif din Cluj pentru a fi studiată de istorici şi arheologi, a fost expusă în condiţii de maximă siguranţă, într-o sală supravegheată video, în vitrină dotată cu senzori, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Matriţa este o piesă cu opt feţe, dintre care două principale au o formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare. „Matriţa este decorată pe toate cele opt feţe. Lungimile laturilor feţelor hexagonale au aproximativ nouă centrimetri şi are o înălţime de cinci centrimetri. Este o piesă relativ mică, însă cântăreşte aproximativ 8,4 kilograme, pentru că este făcută din bronz. Este o unealta şi era utilizată în antichitate pentru a crea mici obiecte decorative care împodobeau piese de mobilier, obiecte de piele, se puteau pune chiar pe îmbrăcăminte”, a declarat istoricul Cristina Boldor, de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Gelu Florea, conferenţiar la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie antică şi Arheologie, care a studiat matriţa, spune că „este o piesa unica in felul ei”, în lume fiind puţine matriţe păstrate din antichitate. „Ea este păstrată perfect şi e un mare noroc. Are o valoare inestimabilă, în primul rând ştiintifică, pentru că ne aduce o serie de informaţii despre tot ceea ce însemnă tehnologia prelucrării metalelor preţioase din antichitate, despre însăşi tehnologia fabricării unei astfel de matriţe”, a mai declarat Gelu Florea.
Matriţa este singurul exponat dintr-o încăpere securizată, dotată cu camere de supraveghere care funcţionează 24 de ore din 24, iar vitrina în care este aşezată are senzori de mişcare.
Accesul în încăpere se face doar în grup de maximum 10 persoane, însoţit de un agent de pază. În rest, încăperea este încuiată.
„Am creat cu ajutorul unor arhitecţi şi a specialiştilor o cameră speciala dedicată acestei piese. Expunerea matriţei din bronz de la Sarmizegetusa Regia s-a făcut într-o vitrină specială, extrem de securizată, cu lumini care să asigure vizibilitatea piesei pe toată suprafaţa ei. Ne-am dorit ca vizitatorii să se poata bucura de fiecare imagine care apare pe obiect. În jurul vitrinei, în întreaga încăpere, sunt panouri cu fotografii şi desene de dimensiuni mari ale celor peste 70 de reprezentări de pe matriţă, dar şi informaţii scrise în limbile română şi engleză”, a declarat directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Liliana Ţolaş.
Arheologii au recreat patru dintre feţele matriţei şi, folosind tehnica de pe vremea dacilor, au făcut câteva bijuterii din alamă şi alte metale care le-au expus pentru ca vizitatorii să poata observamai bine ornamentele. „Patru dintre piesele matriței originale au fost recreate pe o faţă masivă din bronz, pe care am încercat să lucrez cu tehnicile care erau dispuse şi în anchitate. Aceste falere erau utilizate de daci pentru înfrumuseţarea de diferite obiecte, iar in antichitate se lucra cu metal preţios”, a declarat Cristian Barbu, arheolog la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Reprezentanţii muzeului au început deja demersurile pentru evaluarea matriţei, pentru a fi asigurată. Experții cred că ea este mai valoroasă decât brățările dacice, iar valoarea matriței ar putea depăşi un million de euro.
