Ambasadorul României la Londra Ion Jinga denunţă o serie de factori ce creează o „cultură a vinei” căreia românii şi bulgarii îi sunt victime în Marea Britanie, notând o intensificare a „ostilităţii faţă de imigrare”, într-un articol publicat pe site-ul huffingtonpost.co.uk, citat de Mediafax. „Ştim cu toţii că, în prezent, est-europenii nu se bucură de o presă prea favorabilă în M.Britanie”, îşi începe el materialul, enumârând „dificultăţile economice, măsurile de austeritate, intensificarea retoricii anti-UE, contextul electoral şi previziuni înşelătoare pentru 2014” ca factorii care au condus la crearea acestei culturi a vinei în opinia publică britanică, potrivit huffingtonpost.co.uk.
Jinga se referă la „sperietoarea” „valurilor şi imigraţie” şi „valurilor de infracţionalitate”, vehiculate de presă, care ar ameninţa ţara după anularea la 1 ianuarie a restricţiilor pe piaţa muncii britanice impuse românilor şi bulgarilor. Ambasadorul critică „asocierea de către media a migranţilor cu furtul, furtul din buzunare şi cerşitul”, afirmând că aceste fenomene afectează oraşele majore „din cele mai vechi timpuri” şi insistând că ele nu au apărut în Europa în ultimii ani sau că ar fi legate de comunităţile est-europene stabilite în ţări occidentale. „Orice încercare de asociere a infracţionalităţii cu o naţiune anume sau de prezentare a acesteia ca rezultat al extinderii UE nu este adevărată şi poate alimenta incidente motivate rasist”, avertizează el.
O cercetare LSE citată de publicaţia The Observer, continuă Jinga, arată că nivelul infracţiunilor în cartiere cu numeroşi imigranţi est-europeni a scăzut semnificativ, iar relaţia dintre sosirea imigranţilor şi nivelul violenţei este „aproape zero şi nesemnificativă”.
Românii care trăiesc în M.Britanie, pledează ambasadorul, sunt „bine integraţi în comunităţile locale, iar prezenţa lor este în principal rezultatul cererii piaţei britanice”, subliniind că ei prezintă cea mai mare rată a angajărilor (85%), că 40% au studii universitare finalizate, că „munesc din greu, plătesc taxe şi sunt preţuiţi de angajatori” şi plătesc către statul britanic mai mult decât primesc.
Reputaţia lor este afectată de materiale de presă negative, adaugă el.
Jinga demontează în continuare acuzaţii ale unor politicieni potrivit cărora „27.000 de români au fost arestaţi în ultimii cinci ani”, arătând că „arestat” nu înseamnă „acuzat” sau „condamnat”, că în multe cazuri aceeaşi persoană a fost arestată sau identificată de către poliţie – tot o formă de arestare, apreciază ambasadorul – de mai multe ori şi că numărul vizează o perioadă de cinci ani.
„Pentru a compara, doar în 2012 au fost comise peste 5,6 milioane de infracţiuni în M.Britanie. Dacă înmulţim cu cinci ani, se poate conchide că 28 de milioane de britanici au comis infracţiuni. Desigur, acest lucru nu are sens, la fel ca atunci când se spune că o trime dintre românii care trăiesc în M.Britanie au fost arestaţi!”, argumentează Jinga.
Ambasadorul mai scrie că România prezintă una dintre cele mai scăzute rate a infracţionalităţii din Europa, că infracţiunile comise de români în M.Britanie sunt clasificate ca „infracţiuni mărunte” şi că numărul românilor condamnaţi în această ţară în prima jumătate a lui 2013 a scăzut cu 20% , în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
El reiterează, totodată o „toleranţă zero” a autorităţilor române şi Ambasadei României la Londra faţă de tipul de infracţiuni comise de români” în Marea Britanie, apreciază ca „excelentă cooperarea cu poliţia britanică” şi salută participarea României la Operaţiunea Nexus, o forţă multinaţională creată recent la iniţiativa Comisiei Europene (CE).
„Ca cetăţeni UE, românii pot merge oriunde vor în interiorul Uniunii – exact ca britanicii”, subliniază Jinga, adăugând că „nimeni nu poate spune câţi (români) pot veni în Marea Britanie anul viitor” şi că statisticile arată că românii care caută un loc de muncă în străinătate nu preferă această ţară. El îl citează pe directorul EUROPOL, în opinia căruia anularea restricţiilor nu va creşte rata infracţionalităţii în această ţară.
„Corectitudinea a făcut întotdeauna parte din moştenirea britanică. Românii împărtăşesc aceleaşi valori care fac din Regatul Unit o societate modernă şi un model. Ei au un puternic sentiment de respect faţă de britanici. Cred că românii care trăiesc în Marea Britanie merită să fie trataţi cu acelaşi respect”, conchide Jinga în acest articol.
Ambasadorul României dă informnații credibile, argumentate. Este trist, dar nu e o noutate, faptul că xenofobia anglo-saxonă se manifestă atât de virulent. Pe de altă parte, este cazul ca uzurparea identitară să înceteze, prin simpla utilizare a noțiunii de CETĂȚEAN. Știm că, majoritatea infracțiunilor atribuite românilor este comisă de CETĂȚENI români aparținând etniei care și-a instalat tabăra pe rondoul de flori din mijlocul unui sens giratoriu, în urmă cu circa doi ani de zile, stârnind un scandal ce a făcut înconjurul lumii prin imagini stupefiante. Așadar a-i numi români pe reprezentanții unei minorități etnice care refuză – de secole – intergrarea, în TOATE țările unde circulă, este anormal și mincinos (excepțiile fericite confirmă o regulă ce stârnește îngrijorare legitimă). De aștfel, exact unor britanici li se datorează inventarea, în 1971, a termenului ROM (RROM) în scopul creării de confuzii, ca și în acela de a șterge identitatea acestui popor nomad, amintit, în mii de documente istorice și artistice, cu alte nume (gipsy, gitano, zigeuner, zingaro, țigan etc.), prin inventarea unui etnonim absurd (ROM înseamnă MASCUL, BĂRBAT). Prin urmare, corect e a se vorbi despre CETĂȚENI ROMÂNI, nu despre ROMÂNI. Cei 40% de oameni cu diplomă universitară amintiți de către dl. Ambasador nu viețuiesc în tabere insalubre, ci în locuințe normale, muncesc onest și plătesc taxe, alături de multe mii de oameni cu studii medii ori cu opt-zece clase care au o meserie și se comportă cinstit, fiind oameni vrednici, bine integrați. Naziștii condamnau popoare întregi, din vina individuală a unora din reprezentanții acelor neamuri, din câte ne amintim. Guvernul român face bine deblocând posturi de medici, infirmieri, profesori etc., pentru ca personalul bine calificat (dar umilit, pe nedrept) să poată reveni în România, arătându-le britanicilor ce înseamnă să ai mari carențe de personal în domenii prioritare ca sănătatea, asistența socială, școala etc.
A se citi ALTFEL, în fraza ce începe cu locuțiunea DE ALTFEL… Îmi cer scuze.