Opera Națională Română din Timișoara a anunțat că luni, 27 aprilie, va organiza Ziua porților deschise. Vizitatorii vor avea șansa unică de a vedea, prin intermediul tururilor ghidate ce vor avea loc din oră în oră, culisele instituției de cultură din inima orașului.
Conform organizatorilor, participanții vor avea ocazia să exploreze spațiile în mod obișnuit inaccesibile publicului: foaierele istorice, sălile de repetiții, culisele spectacolelor, balconul Operei și muzeul dedicat istoriei instituției. Tururile vor fi ghidate chiar de artiști ai Operei, care vor împărtăși povești, detalii din procesul de creație și secrete din spatele producțiilor.
Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Pentru a vă asigura locul la unul dintre tururi, este necesară o rezervare prealabilă, prin completarea formularului online sau telefonic, la numărul 0770 601 294.
Polițiștii de la Transporturi au interceptat vineri, 17 aprilie, în incinta Gării de Nord din Timișoara, un bărbat care nu doar că încălca o hotărâre judecătorească de interdicție, dar transporta și materiale periculoase destinate comercializării ilegale.
În timpul unei patrule de rutină, agenții Biroului Județean de Poliție Transporturi Timiș au observat un individ care a încercat să ascundă o plasă la vederea polițiștilor. În urma legitimării și a verificării în bazele de date, polițiștii au descoperit că bărbatul, în vârstă de 31 de ani, se afla ilegal în oraș.
Acesta fusese condamnat anterior pentru furt și tâlhărie, primind și o măsură complementară: interzicerea dreptului de a se afla pe teritoriul municipiului Timișoara pentru o perioadă de 4 ani (măsură intrată în vigoare din august 2025).
Pe lângă încălcarea sancțiunii penale, controlul bagajelor a scos la iveală o altă activitate ilegală. Bărbatul deținea asupra sa o cantitate considerabilă de articole pirotehnice din categorii restricționate (F2-F4, T1-T2, P1-P2), pe care intenționa să le vândă „la negru”.
Individul s-a ales cu un nou dosar penal pentru două infracțiuni: neexecutarea sancțiunilor penale (încălcarea interdicției de a intra în oraș), dar și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în arestul Poliției Timiș, urmând să fie prezentat în fața magistraților pentru stabilirea unei măsuri preventive.
Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Recaș au desfășurat vineri dimineață, 17 aprilie, o amplă operațiune pentru destructurarea unei rețele de contrabandă care activa pe raza județului Timiș. Sub coordonarea procurorului de la Judecătoria Timișoara, oamenii legii au pus în executare patru mandate de percheziție domiciliară.
Țigări „la negru” și depozite de produse contrafăcute
Investigațiile au vizat activitatea a două femei, în vârstă de 26 și 45 de ani, suspectate că, în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026, au comercializat ilegal țigări netimbrate. Descinderile au avut loc în două locații din municipiul Timișoara, una în localitatea Chișoda și una în orașul Recaș.
Rezultatele perchezițiilor au scos la iveală o cantitate impresionantă de marfă ilegală:
24.840 de țigarete de contrabandă, de diverse mărci;
Sute de produse susceptibile a fi contrafăcute: 290 de recipiente de detergent lichid, 160 de recipiente de balsam, 48 de sticle de băuturi și 33 de pachete de cafea.
O femeie a fost reținută
Cele două suspecte au fost ridicate și conduse la sediul Poliției din Recaș pentru audieri. În urma probatoriului administrat, femeia de 45 de ani a fost reținută pentru 24 de ore, fiind introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Timiș.
Cercetările continuă acum sub două aspecte penale: deținerea și comercializarea produselor accizabile nemarcate peste limita legală și punerea în circulație a unor produse purtând mărci înregistrate (contrafacere).
La acțiune au participat și specialiști din cadrul Serviciului Criminalistic, alături de luptătorii de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS) Timiș.
Un grav accident de circulație a avut loc vineri după-amiază, 17 aprilie 2026, în Timișoara, implicând un autoturism și un mijloc de transport în comun. Incidentul s-a produs în jurul orei 17:25, la intersecția bulevardului Dâmbovița cu strada Budai Deleanu (zona Banatul).
Potrivit IPJ Timiș, un bărbat în vârstă de 73 de ani circula la volanul unui autoturism pe strada Budai Deleanu, dinspre strada Mangalia. La intersecția cu bulevardul Dâmbovița, acesta a intrat în coliziune cu un tramvai care circula pe linia dedicată.
La locul evenimentului s-au deplasat de urgență șase pompieri din cadrul ISU Timiș cu o autospecială de primă intervenție și comandă, alături de o autosanitară SMURD de tip C (terapie intensivă mobilă).
În urma impactului, șoferul autoturismului a suferit un traumatism cranio-cerebral. Din fericire, victima a fost extrasă conștientă și cooperantă, primind primele îngrijiri medicale la fața locului de la echipajul SMURD, fiind ulterior transportată la spital pentru investigații suplimentare.
Din fericire, nicio persoană aflată în tramvai în momentul impactului nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Polițiștii sosiți la fața locului i-au testat pe ambii conducători implicați – atât pe bărbatul de 73 de ani, cât și pe vatman – cu aparatul etilotest. Rezultatele au fost negative în ambele cazuri, confirmând că niciunul nu consumase băuturi alcoolice.
Oamenii legii au deschis acum un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, urmând să stabilească cu exactitate care au fost cauzele și circumstanțele în care s-a produs coliziunea.
„Circulația tramvaielor este afectată ca urmare a unui accident produs la intersecția dintre bulevardul Dâmbovița și strada Banatul, între un tramvai de pe linia 2 și un autoturism, în urma căruia tramvaiul a deraiat. Linia 2 nu mai ajunge la Shopping City Timișoara și circulă pe ruta buclă Depou Dâmbovița – Gara de Est – retur; Linia 7 este blocată; Linia 9 circulă de la Gara de Nord pe traseul: Regele Carol I – Piața Maria – Piața Bălcescu – Dâmbovița (Drubeta) – AEM – retur”, a transmis STPT.
Trei terase ilegale au fost desființate într-o singură dimineață. Legal, Primăria are dreptate. Politic și urban, însă, reacția stârnită spune altceva: tot mai mulți timișoreni văd o administrație eficientă la demolări simbolice și mult mai puțin convingătoare când vine vorba de viața reală a orașului.
CE S-A ÎNTÂMPLAT
Primăria Timișoara a ridicat, într-o singură dimineață, trei terase amplasate fără autorizație pe domeniul public: două în zona centrală și una pe Calea Torontalului, unde fusese amenajată ilegal o platformă pe trotuar. În Piața Victoriei, municipalitatea a intervenit de două ori în aceeași zi, după ce spațiul a fost reocupat la scurt timp după prima ridicare.
Mesajul oficial a fost clar: niciuna dintre terase nu avea autorizație, administrația aplică aceleași reguli pentru toți și urmărește „un cadru de concurență loială”. În plus, Primăria a precizat că terasele vizate fuseseră anterior somate și primiseră termen pentru intrarea în legalitate.
LEGEA EXISTĂ. PROBLEMA ESTE CE FACI CU EA
Să ocupi domeniul public fără autorizație nu este o formă de antreprenoriat curajos, ci o abatere. Într-un oraș normal, regulile trebuie respectate, iar cei care plătesc taxele nu pot fi puși să concureze cu cei care merg pe improvizație și fapt împlinit.
„Eu ca să-mi fac o magazie în curtea mea trebuie să obțin autorizație. Ăsta pe domeniul public, nu?” (Rodica MC, comentariu Facebook)
Primăria nu trebuie atacată pentru că aplică legea, dar nu este judecată doar după ce face legal, ci și după felul în care își construiește raportul cu orașul. Iar aici apare problema: la nivel de percepție publică, administrația Fritz pare din ce în ce mai pricepută la a demola, a interzice și a sancționa, decât la a produce viață urbană, predictibilitate și încredere.
COMENTARIILE SPUN MAI MULT DECÂT POSTAREA
Reacțiile de sub postarea Primăriei nu mai sunt, de fapt, despre terase. Sunt despre administrație.
O parte consistentă a comentatorilor susține intervenția fără rezerve. Este vocea celor care s-au săturat de vechea cultură a toleranței selective.
Dar există și cealaltă reacție, la fel de importantă. Nu una care cere privilegii pentru ilegalitate, ci una care exprimă o oboseală tot mai clară față de un stil administrativ perceput ca rece, birocratic și punitiv. Mulți nu contestă regula. Contestă reflexul unei administrații care pare să creadă că demolarea ține loc de viziune.
UN CENTRU GOL NU ÎNSEAMNĂ AUTOMAT UN CENTRU BUN
Pentru mulți timișoreni, terasele nu sunt doar mese și scaune. Sunt parte din pulsul orașului, din comerțul local, din atmosfera unui centru viu. De aceea, chiar și cei care acceptă că terasele neautorizate trebuie ridicate pun o întrebare incomodă: ce fel de oraș construiește administrația Fritz?
„Centrul fără terase e doar un spațiu frumos, dar fără viață și fără energie.” (Neluta Goncea-Pascal, comentariu Facebook)
Un centru ordonat, dar inert, nu este un succes urban. Este doar o fotografie curată a unei slăbiciuni de fond.
Timișoara este un oraș mare, universitar, economic, cu ambiții europene. Un asemenea oraș nu trăiește doar din regulament, ci și din energie comercială, spațiu public activ, inițiativă locală și sentimentul că administrația nu tratează orice formă de viață economică drept o problemă care trebuie strunită.
BIROCRAȚIA — ADVERSARUL PE CARE PRIMĂRIA ÎL IGNORĂ CONVENABIL
În comentarii a apărut insistent și o altă temă: costul birocratic al legalității. Nu ca pretext pentru abatere, ci ca problemă reală.
Cu alte cuvinte, nu doar antreprenorul trebuie întrebat de ce nu are autorizație. Și Primăria trebuie întrebată cât de repede, cât de limpede și cât de practic se obține acea autorizație. Când administrația vorbește doar despre sancțiune și refuză să discute despre propriul aparat birocratic, discursul ei devine incomplet.
AICI ÎNCEPE COSTUL POLITIC
Sub aceeași postare despre terase, oamenii nu au rămas la subiect. Au dus imediat discuția spre altele: Ștrandul Termal, spațiile degradate, parcările, marcajele, mașinile care blochează traficul, investițiile care întârzie – senzația că Primăria este foarte energică atunci când intervine împotriva timișorenilor și mult mai puțin implicată când trebuie să livreze ceva concret pentru oraș.
Altfel spus, problema nu este că Primăria a ridicat niște terase ilegale. Problema este că prea mulți oameni au început să creadă că asta a devenit una dintre puținele zone în care administrația se mișcă repede și sigur pe ea.
CONCLUZIE
Sigur că legea trebuie aplicată, spațiul public nu poate fi ocupat după bunul plac și concurența loială trebuie apărată. În cazul teraselor ilegale, Primăria are dreptate juridic. Dar aici se termină partea simplă a discuției.
Ordinea nu este obiectivul final, ci doar condiția minimă. Obiectivul real este un oraș funcțional, prosper și viu. Iar aici administrația Fritz își arată limita: știe să sancționeze, dar transmite tot mai slab ce model de viață urbană construiește dincolo de control și interdicție.
Timișorenii nu cer haos și nici privilegii pentru cei care încalcă legea. Cer echilibru între regulă și vitalitate, între ordine și economie, între autoritate și pulsul firesc al unui oraș mare. Timișoara este tratată prea des ca un oraș care trebuie disciplinat și prea rar ca un oraș care trebuie îngrijit.
Aici este miza reală: nu dacă pot fi ridicate trei terase, ci dacă, după ce le ridici, poți convinge orașul că ai mai mult de oferit decât corectitudinea rece a unei intervenții administrative.
Un oraș mare nu se conduce doar cu somații și procese-verbale. Se conduce cu inteligență urbană. Iar exact aici administrația Fritz continuă să lase în urmă mai multe întrebări decât răspunsuri. În Timișoara, autoritatea administrativă începe să fie judecată tot mai puțin după ce desființează și tot mai mult după ce lasă în urmă.
SCM Politehnica găzduiește în weekend turneul Final Four al Cupei României la handbal masculin. Se anunță două zile de handbal bun la Timișoara, acolo unde gazdele trebuie să treacă în semifinale de divizionara secundă CSA Steaua pentru a se duela în ultimul act cu câștigătoarea dintre Dinamo și Minaur Baia Mare. Spectacolul ar trebui să aibă toate ingredientele, dar există și un mare minus dureros în orașul de pe Bega. Sala „Constantin Jude”, deși a trecut prin numeroase renovări, nu arată deloc a arenă funcțională pentru sportul de performanță în anul 2026.
Președintele FRH, Constantin Din, e optimist că sala va fi aproape plină, deși bilete online se mai găsesc din plin și a bătut apropouri legate de condiții și o nouă arenă reprezentantei PMT, Paula Romocean. De asemenea acesta a anunțat că suprafața specială de handbal adusă chiar de federali se va monta azi în bătrâna arenă.
După alocuțiunile clasice, la conferința de presă organizată de federali, premergătoare competiției, conferință ținută la hotelul de lângă sală (tocmai că arena nu oferă un astfel de spațiu decent/modern), oficialii au fost chestionați pe problema biletelor și a sălii. Aducerea competiției la Timișoara, în detrimentul municipiului Baia Mare, a presupus o cheltuială (inițială) de 16.000 de euro, bani care vor fi acordați, conform managerului alb-violeților Alexandru Dedu, de către federație echipelor ca premii în funcție de clasare. „Au existat şi cheltuieli normale pentru organizare. Ca să nu vorbesc prostii, imediat după ce se va închide turneul o să prezentăm o listă completă a cheltuielilor pentru acest turneu şi locul din care au provenit…”, a adăugat Dedu.
Faptul că sala „ex-Olimpia” a îndeplinit greu condițiile minime a fost sugerat inclusiv de omul din vârful federației, care practic i-a aruncat mănușa reprezentantei PMT, Paula Romocean, și a vorbit despre o arenă nouă de care ar trebui să beneficieze Timișoara.
„Pentru ziua de sâmbătă sunt aproape 800 de bilete vândute iar pentru ziua de duminică sunt aproape 900 de bilete vândute. 847 pentru duminică, 761 pentru mâine. Asta era la ora 11… Sunt și foarte multe invitații acordate, în jur de 700 bilete mai sunt disponibile la vânzare. Oricând se poate mai bine, important e ca la ora meciului sala să fie aproape plină (…) Handbalul românesc se bucură de o audiență bună TV. Anul trecu s-a clasat pe 3 în Europa. Handbalul e iubit în România. Pentru a putea avea într-adevăr sălile pline sunt mai mulţi factori. Nu doar handbalul în sine. Sunt alte oraşe unde sălile sunt pline la fiecare meci. Sunt convins că şi la Timișoara, repet, sala va fi aproape plină. Totul ar trebui să fie mult mai modern în ziua de azi, pentru a fi și noi mai moderni. Aici mă refer (n.r. – cu privirea spre Paula Romocean) şi sper săoferiți în scurt timp timișorenilor un complex sportiv, o sală sportivă și cred că și asta contează foarte mult în atragerea spectatorilor la sală„, a spus Constantin Din.
Șeful FRH a explicat și de ce biletele au prețurile pe care le au (50 lei pe zi cu taxe online unul obișnuit), în condițiile în care multe echipe din țară, inclusiv SCM Poli, și-a obișnuit spectatorii cu intrarea liberă: „Ne-am străduit prin ceea ce am făcut, inclusiv prin stabilirea prețurilor biletelor, să dăm valoare sportivilor, echipelor și în cazul de față echipelor participante la turneu. Este un lucru foarte important, la care ținem la el, de a da valoare spectacolului și produsului respectiv. Din experiența celor patru ani de zile pot spune că primele bilete care se vând sunt cele mai scumpe şi poziționate mai bine. Nu întotdeauna valoarea biletului duce la neparticiparea. Dimpotrivă, sunt mai multe elemente pe care trebuie să le luăm în calcul. Spectacolul oferit, rezultatul pe care-l așteptăm, condițiile în care se desfășoară evenimentul respectiv iar dacă toate aceste aspecte sunt pozitive spectatorii vin să vadă spectacol”.
Federalul a fost elegant în ceea ce privește ce oferă actuala sală pusă la dispoziție de orașul e pe Bega: „Este o sală încărcată de istorie în primul rând, pe care timișorenii o cunosc foarte bine, în care se face sport şi trebuie să ne adaptăm și să îmbunătățim ce avem. Nu trebuie doar să ne plângem și să judecăm. Am reuşit şi azi se va monta suprafața specială pe care se joacă handbal. E un plus pentru spectacol. Sunt convins, în rest, că clubul SCM Politehnica o să ofere condiții foarte bune de desfășurare”.
Altfel, Timișoara nu ar fi foarte departe de o sală nouă. Deși nu mai există informații concrete legate de o Polivalentă mare, șantierul învechit, de 16 ani, al arenei începute de Politehnică pe Podeanu, ar putea fi reluat curând. „Este reluată procedura de achiziție publică pentru a găsi constructorul pentru a continua lucrările. E un proiect la care și Primăria Timișoara și Consiliul Județean participă financiar, am înțeles că acest parteneriat a venit din trecut, pe care o să-l onorăm și sperăm că acea sală va fi funcțională”, a spus Paula Romocean, viceprimărița Timișoarei.
În prima semifinală, mâine, Poli întâlnește Steaua, de la ora 14.30. Cea de-a doua semifinală, dintre Minaur Baia Mare și Dinamo București începe la ora 17.00. Duminică, la fel, finala mică, e programată la ora 14.30. Cea mare, pentru trofeu, de la ora 17.30. Jocurile vor fi transmise și la TV (Pro Arena).
Ceea ce ar fi trebuit să fie o călătorie de rutină de 60 de minute între Timișoara și Lugoj s-a transformat, în noaptea de 16 spre 17 aprilie, într-o odisee de șase ore. În timp ce magistrala feroviară Caransebeș – Timișoara – Arad se află în plin proces de modernizare, călătorii de pe plan local plătesc prețul „șantierului” cu timpi de așteptare care amintesc mai degrabă de secolul trecut.
Calvarul a fost raportat de pasagerii trenului Regio 9578. După o întârziere inițială de 96 de minute, garnitura a staționat mai bine de o oră în Gara de Est din Timișoara. Situația a devenit critică în zona localității Remetea Mare, unde călătorii au fost coborâți din tren.
„Inimaginabil. La Remetea am fost dați jos din tren și preluati de rapidul de București. Am plecat din zona UVT la ora 19:00 și voi ajunge la Lugoj probabil la ora 01:00. Naveta tinde să devină mai mult decât un calvar”, a reclamat unul dintre pasageri pe rețelele de socializare.
Navetiștii, victimele colaterale ale șantierelor feroviare
Deși CFR Infrastructură derulează în prezent lucrări masive pe loturile dintre Caransebeș și Arad pentru creșterea vitezei de circulație, gestionarea traficului curent pare să fie deficitară. Oamenii se plâng că operatorii nu asigură alternative viabile în momentele în care liniile sunt blocate sau apar defecțiuni tehnice.
Reacțiile călătorilor pe grupurile de profil sunt acide, mulți comparând situația din România cu sistemele civilizate din restul Europei: „Noi, după 30 de ani de capitalism, suntem încă în feudalism”, scrie un fost navetist, revoltat de întârzierile constante atât la plecare, cât și pe parcurs.
„Chiar dacă se fac reparații, era obligația lor să asigure transportul în condiții normale de timp! Patru-șase ore pentru distanța asta?”, se întreabă un alt călător.
Cazul de noaptea trecută nu este unul izolat. Alți pasageri au raportat situații și mai grave petrecute recent pe aceeași rută. Un călător a povestit cum a plecat din Caransebeș la ora 15:42 și a ajuns la destinație abia la 03:30 dimineața, după ce a staționat nu mai puțin de 10 ore în gara Topolovăț.
În prezent, întreaga magistrală feroviară din vestul țării este fragmentată de șantierele de modernizare, fapt care duce la restricții de viteză, circulație pe un singur fir și timpi de așteptare imprevizibili pentru trenuri utilizate zilnic de mii de elevi, studenți și angajați din regiune.
Fotografie oficială, zâmbete protocolare și un text plin de expresii cunoscute: „întâlnire deschisă și aplicată”, „provocări reale din teritoriu”, „soluții concrete”, „colaborare strânsă”, „așteptările oamenilor”.
Așa a fost prezentată de Prefectul de Timiș, Cornelia Elena Micicoi, vizita lui Dan Reșitnec, Secretar general adjunct al Guvernului României, (fostul șef al cabinetului primarului Dominic Fritz) primit la Instituția Prefectului Județul Timiș.
Problema este că, după ce citești întreaga postare, nu afli aproape nimic concret.
Ce spune postarea
Prefectul transmite că s-a discutat despre:
implementarea mai eficientă a măsurilor din programul de guvernare
provocările reale din teritoriu
soluții concrete construite împreună
proiectele aflate în derulare
nevoile administrațiilor locale
colaborarea dintre nivelul central și cel local
Sună bine. Dar lipsesc exact informațiile importante.
Ce ar fi trebuit să spună
Cetățenii județului Timiș ar fi avut nevoie să afle:
Ce proiecte aflate în derulare au fost discutate?
Ce probleme reale din teritoriu au fost ridicate?
Ce primării au nevoie urgentă de sprijin?
Ce măsuri din programul de guvernare vizează Timișul?
Ce soluții concrete au fost stabilite?
Există termene? Responsabili? Următorii pași?
Fără aceste detalii, postarea rămâne doar o succesiune de formule politicoase.
Traducem postarea oficială
PRESSALERT lansează campania „Traducem postările oficiale”, prin care vom analiza mesajele publice ale demnitarilor și instituțiilor, pentru a separa informația reală de limbajul gol.
În cazul de față, „traducerea” ar suna cam așa:
„M-am bucurat astăzi să îl primesc la Instituția Prefectului Județul Timiș pe domnul Dan Reșitnec, secretar general adjunct al Guvernului României” = Dacă tot a trecut pe acasă, m-am gândit să-i fac puțină reclamă, sa audă timișorenii de el;
„întâlnire deschisă și aplicată” = ne-am întâlnit la o cafea;
„soluții concrete la provocări reale din teritoriu” = Tu ce mai faci? Unde mergi în concediu? Tu ce știi, ne cresc salariile anul ăsta? Hai să facem o postare că ne-am întâlnit. Bagă tu ceva de la tine, că am rezolvat chestii importante pentru județ…;
„colaborare strânsă pe viitor” = Ce cafea bună aveți! Data viitoare aduc și eu niște sărățele. Clar, trebuie să ne vedem mai des!
De ce contează
Comunicarea publică nu trebuie să fie exercițiu de imagine. Instituțiile statului sunt plătite din bani publici ca să informeze cetățenii, nu doar să publice poze și texte fără conținut verificabil.
O întâlnire între oficiali nu este, în sine, o realizare. Este o activitate normală de serviciu.
Până când postările oficiale vor începe să conțină date, decizii și termene, multe dintre ele vor rămâne simple exerciții de imagine.Iar PRESSALERT le va traduce așa cum merită, sub formă de PAMFLET.
Dominic Fritz a câștigat Primăria Timișoara în 2020 promițând o schimbare de model. A fost reales în 2024 sub mesajul că orașul trebuie să meargă „Înainte, nu înapoi.” După două victorii clare, un lucru ar fi trebuit să fie deja închis: războiul politic cu Nicolae Robu.
La un moment dat, ar fi trebuit să înceapă și guvernarea propriu-zisă…
Fritz nu poate trăi fără Robu
Prea multe dintre gesturile publice, mesajele politice și explicațiile administrației Fritz continuă să fie formulate prin raportare la fostul primar. Aproape fiecare temă importantă ajunge, mai devreme sau mai târziu, să fie întoarsă spre aceeași teză: ce s-a moștenit, ce s-a stricat înainte, cine a tolerat, cine a închis ochii, cine a inițiat proiectul.
Dominic Fritz se comportă prea des ca și cum principalul său obiectiv politic ar fi să mai câștige încă o dată, simbolic, bătălia cu Robu.
Orașul nu mai are nevoie de demonstrații repetitive că actualul primar nu este Nicolae Robu. Electoratul a decis deja asta. Ceea ce așteaptă acum este altceva: ritm, finalizare, ordine urbană, întreținere, recuperarea întârzierilor, redarea unor obiective pentru oraș și, mai ales, sentimentul minim că Dominic Fritz se ocupă de prezent, nu că își justifică prezentul prin trecut.
Cazul Loga 52: un succes transformat în spectacol
Cazul vilei de pe Loga 52 arată limpede această deformare. Recuperarea imobilului este, fără discuție, un succes al autorității publice. Este legitim ca orașul să-și recupereze patrimoniul pierdut prin falsuri, complicități și slăbiciune instituțională.
Numai că și aici momentul a fost împins imediat în registrul confruntării cu trecutul: anii ’90, vechile complicități, administrațiile anterioare, rețelele care au capturat orașul și, implicit, imaginea unui primar care apare ca unic reparator al unui dezastru istoric.
Problema este că această cheie de lectură simplifică forțat realitatea. Recuperarea vilei de pe Loga 52 nu începe cu Dominic Fritz și nici nu se termină cu Nicolae Robu: demersul a fost inițiat în mandatul fostului primar, iar evacuarea efectivă a fost făcută în mandatul actualului edil. În loc să lase faptele să vorbească singure, Fritz a ales și de această dată dramatizarea propriei intervenții, împingând un succes legitim în zona spectacolului politic și a monopolizării simbolice a meritului.
Între timp, Timișoara trăiește în prezent. Iar în prezent, proiecte importante se mișcă greu, întârzierile se adună, obiective simbolice ale orașului rămân în ruină sau în stagnare, iar întreținerea de bază a multor zone urbane este departe de nivelul pe care l-ar justifica pretențiile unei administrații „altfel”.
Timișoara nu suferă doar din cauza greșelilor vechi. Suferă și din cauza faptului că energia politică a prezentului este consumată prea des în reglări de conturi simbolice cu trecutul.
Aceasta este, în fond, esența problemei: administrația Fritz pare să aibă încă nevoie de Robu pentru a se explica. Are nevoie de el ca termen de comparație, ca adversar util, ca justificare, ca fundal moral. De aici vine și impresia, tot mai clară, că nu asistăm doar la o concurență de moșteniri administrative, ci la un reflex politic mai adânc: un fel de „complex Robu”, care împiedică actuala putere locală să iasă complet din logica fostei puteri.
Un oraș mare ca Timișoara nu poate fi ținut la nesfârșit într-o psihodramă politică între fostul și actualul primar. Cetățeanul nu locuiește într-o dezbatere electorală permanentă. Cetățeanul locuiește într-un oraș real, în care vede dacă parcurile sunt îngrijite sau nu, dacă marile promisiuni sunt finalizate sau nu, dacă patrimoniul este salvat la timp sau doar folosit ca decor pentru comunicare politică, dacă există direcție sau doar justificări.
Timișoara nu mai are nevoie de încă un episod din serialul Fritz contra Robu. Are nevoie să iasă din acest serial.
Până atunci, Timișoara rămâne suspendată într-o dispută sterilă: un oraș cu probleme actuale, dar cu o administrație locală care continuă să vorbească excesiv despre trecut. Un oraș care ar trebui să meargă înainte, dar care este tras înapoi tocmai de obsesia permanentă pentru ceea ce a fost.
Iar acesta este marele paradox al administrației Fritz: a promis ruptura de vechiul regim local, dar riscă să rămână definită tocmai de incapacitatea de a ieși cu adevărat din umbra lui.
Timișoara riscă să rămână în urma partenerilor europeni într-un proiect ambițios de digitalizare urbană. În timp ce orașul maghiar Szeged avansează cu integrarea senzorilor de mobilitate, Primăria Timișoara nu a reușit nici la a doua încercare să atribuie contractul pentru „sistemele inteligente de monitorizare a traficului și a transportului public”, componentă vitală a proiectului transfrontalier STiDS (Szeged & Timișoara Data Space), pentru că până la termenul limită, astăzi, nu a fost depusă nicio ofertă.
Senzorii de aer sunt aici, dar „motorul” AI lipsește
Deși licitația principală pentru sistemele de mobilitate (Lotul 1) a fost anulată, municipalitatea a reușit să finalizeze achiziția senzorilor pentru monitorizarea calității aerului. Firma EXPERT AQUA ZONE a câștigat contractul de 111.000 de euro (cu TVA) pentru furnizarea a șapte astfel de dispozitive.
Ironia administrativă este însă evidentă: senzorii de aer vor măsura poluarea, dar fără sistemele de monitorizare a traficului bazate pe Inteligență Artificială, orașul nu va putea analiza de ce crește poluarea și nici nu va putea optimiza fluxurile rutiere pentru a o reduce.
Ce a pierdut (momentan) Timișoara?
Conform documentației oficiale, licitația ratată viza echipamente de ultimă generație care ar fi trebuit să asigure: colectarea datelor în timp real pentru infrastructura digitală STiDS, monitorizarea și analiza AI a transportului public (numărarea pasagerilor), respectiv decizii automatizate în planificarea traficului, conform Blueprint-ului European pentru Orașe Inteligente.
Proiectul miza pe standarde avansate de interoperabilitate (FIWARE și NGSI-LD), menite să conecteze platforma locală data.primariatm.ro cu sistemul OVAK din Szeged, creând un spațiu de date unic în Europa.
Cum stă Timișoara față de alte orașe?
În timp ce Timișoara se luptă cu licitații reluate, alte orașe din România au implementat deja sisteme de tip ITS (Intelligent Transport Systems) care funcționează cu succes:
Cluj-Napoca: Deține un sistem integrat de prioritizare a transportului public, unde semafoarele „simt” autobuzele și le oferă culoarea verde pentru a reduce timpii de așteptare.
Brașov: Gestionează peste 100 de intersecții dintr-un centru de comandă modern, folosind analiza video pentru a regla fluxurile auto în timp real.
Oradea: A implementat soluții de intermodalitate care corelează traficul tramvaielor cu cel auto, oferind informații precise cetățenilor pe panouri digitale sincronizate.
Spre deosebire de acestea, proiectul Timișoarei era și mai ambițios, prin componenta de „Open Data” transfrontalier, însă ratarea achiziției de senzori AI blochează tocmai inovația promisă: transformarea datelor brute în decizii administrative inteligente.
Riscul de eșec transfrontalier
Proiectul STiDS este finanțat prin Programul Europa Digitală și are ca scop crearea unui model replicabil la nivel european. Dacă Timișoara nu reușește să atribuie rapid contractul pentru monitorizarea mobilității, întreaga bază de date comună cu Szegedul va fi asimetrică. Orașul maghiar va putea gestiona mobilitatea, în timp ce Timișoara va rămâne doar cu date despre poluare, fără a putea identifica și „vindeca” sursa blocajelor din trafic.
Deși în februarie 2025 Primăria promitea că parteneriatul cu Universitatea Politehnica va genera modele predictive pentru reducerea poluării, realitatea din aprilie 2026 arată că cercetătorii nu au datele de trafic necesare. Mai mult, cu doar câteva luni rămase din perioada de implementare de un an și jumătate, Timișoara a cheltuit deja o treime din bugetul de 349.087 euro pe senzori de aer, dar a blocat componenta de mobilitate inteligentă în proceduri de licitație eșuate.
Societatea de Transport Public Timișoara anunță modificări temporare ale circulației vaporetto, măsură luată ca urmare a lucrărilor de reabilitare la Podul Iuliu Maniu (Podul Muncii).
În perioada 18-25 aprilie (inclusiv), navele de pasageri vor circula pe traseul Mihai Viteazul (Uzina de Apă) – Ștefan cel Mare (str. Dragalina), în regim tur-retur.
Pe durata acestei perioade, stațiile vaporetto Constantin Brâncoveanu și Ardealul vor rămâne suspendate.
Programul actualizat de circulație poate fi consultat pe site-ul oficial, precum și în stațiile vaporetto.
Un incident grav a avut loc în zona Pieței Iuliu Maniu din Timișoara, unde bucăți din tencuiala unui imobil situat chiar la sensul giratoriu s-au desprins și au căzut pe trotuar. Din primele cercetări, vinovate pentru degradarea bruscă a fațadei sunt mesh-urile publicitare de mari dimensiuni montate pe clădire, care au exercitat presiune asupra zidăriei.
La fața locului au intervenit imediat echipele Poliției Locale Timișoara, care au izolat perimetrul pentru a asigura siguranța trecătorilor. Din cauza pericolului iminent ca alte bucăți de fațadă să se desprindă, a fost solicitat sprijinul pompierilor de la ISU Timiș, care au intervenit cu o autospecială cu scară pentru a îndepărta elementele de construcție instabile rămase la înălțime.
Proprietar amendat în trecut
Situația de la acest imobil este una cunoscută autorităților, însă ignorată de proprietar. Conform informațiilor transmise de Primăria Timișoara, unul dintre mesh-uri era montat de mult timp, fără forme legale.
„Proprietarul a fost somat în repetate rânduri să îl desființeze și a fost sancționat cu amenzi în valoare totală de peste 14.000 de lei, însă nu s-a conformat”, au precizat reprezentanții municipalității.
Mai mult, un al doilea mesh publicitar fusese montat pe aceeași fațadă chiar ieri, cu doar câteva ore înainte ca zidăria să cedeze sub greutatea și tensiunea materialelor. Poliția Locală a demarat noi verificări și va aplica măsuri legale drastice în urma acestui eveniment.
Amenzi de peste 300.000 de lei la nivelul orașului
Incidentul din Piața Iuliu Maniu nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o problemă cronică a Timișoarei. Afișajul publicitar ilegal pe clădiri istorice sau blocuri aflate în stare degradată a devenit o prioritate pentru Poliția Locală, conform mesajului transmis de municipalitate.
De la începutul acestui an, Direcția Generală Poliția Locală Timișoara a aplicat amenzi record firmelor și proprietarilor de imobile care amplasează ilegal mesh-uri sau refuză să le dea jos după sancționare. Valoarea totală a amenzilor aplicate până în prezent depășește 300.000 de lei.
Autoritățile avertizează că montarea acestor reclame fără avize tehnice nu reprezintă doar o contravenție estetică, ci un risc real pentru viața cetățenilor, afectând integritatea structurală a clădirilor.
În 2024, autoritățile locale din Timișoara anunțau cu încredere că noul Spital Municipal ar putea fi gata în „cinci, maximum șase ani”. Un proiect de peste 141 de milioane de euro, construit în parteneriat cu IFC – divizia de investiții a Băncii Mondiale – urma să devină soluția salvatoare pentru una dintre cele mai fragmentate structuri medicale din țară.
În prezent, Spitalul Municipal funcționează în nu mai puțin de 14 locații împrăștiate prin oraș, unele în clădiri vechi, altele în spații retrocedate pentru care se plătește chirie. O realitate administrativă pe care autoritățile o descriu de ani buni ca fiind „temporară”.
Doi ani mai târziu, în 2026, realitatea administrativă arată mai puțin spectaculos și mult mai procedural.
Deși proiectul a fost anunțat ca o schimbare majoră de infrastructură medicală, acesta a parcurs etape de pregătire precum consultări de piață, întâlniri tehnice și proceduri administrative premergătoare, fără a intra încă în faza de execuție.
Studiul de fezabilitate – document necesar pentru începerea construcției – se află încă în proces de aprobare. Cu alte cuvinte, termenul de finalizare era comunicat public din 2024, în timp ce proiectul își definitivează abia acum bazele tehnice.
Ironia birocratică este evidentă: calendarul de „spital gata în cinci – șase ani” a început să curgă înainte ca proiectul să aibă o formă complet stabilită de execuție.
Parteneriatul cu IFC a fost prezentat ca o soluție modernă, menită să reducă blocajele clasice ale investițiilor publice: licitații repetate, contestații și întârzieri. Modelul propus prevede ca investitorul să construiască și să echipeze spitalul, iar autoritatea publică să plătească la final, la recepție.
În teorie, un mecanism care elimină multe riscuri. În practică însă, în 2026 proiectul nu a ajuns încă în punctul în care un investitor final este desemnat și lucrările pot începe efectiv.
Diferența dintre estimările publice și ritmul administrativ rămâne, ca de obicei, esențială.
Construcția propriu-zisă este estimată la trei – patru ani. Dar înainte de acel moment mai există o succesiune de etape: finalizarea documentațiilor, aprobări, proceduri de achiziție și eventuale contestații – toate elemente care, în proiectele publice din România, rareori respectă calendarul inițial.
Astfel, termenul de cinci – șase ani avansat în 2024 depinde de o condiție dificil de garantat: derularea fără întârzieri a etapelor administrative rămase.
Noul Spital Municipal este proiectat să aibă cel puțin 300 de paturi și să includă o unitate de primiri urgențe, bloc operator, secții ATI, de recuperare și internare, facilități pentru intervenții chirurgicale de zi, precum și servicii integrate de imagistică, endoscopie, sterilizare centrală și bancă de sânge. Construcția ar urma să fie realizată în zona de nord a orașului, în apropiere de Aerodromul Utilitar.
Banatul a obținut oficial recunoașterea internațională a valorii sale culinare și culturale, fiind desemnat Regiune Gastronomică Europeană pentru anul 2028. Anunțul a fost făcut vineri, 17 aprilie 2026, la sediul Consiliului Județean Timiș, în urma unei vizite de evaluare riguroase efectuate de juriul internațional IGCAT (Institutul pentru Gastronomie, Artă și Cultură).
O reușită regională: Timiș, Arad și Caraș-Severin la aceeași masă
Proiectul, liderat de Consiliul Județean Timiș prin Asociația Visit Timiș, reprezintă un succes de colaborare administrativă între trei județe. La evenimentul de anunțare a titlului au participat, alături de președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, și omologii săi din Arad, Iustin Cionca, și Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.
Conceptul care a convins juriul, intitulat „Fusion Beyond Borders. Bold Flavours. Diverse Origins. One Shared Table”, pune în lumină identitatea multiculturală unică a regiunii, unde influențele românești, sârbești, maghiare, germane, bulgărești și evreiești s-au topit într-o cultură gastronomică vie.
Patru zile de teste: De la crame la puncte gastronomice locale
Timp de patru zile (13–17 aprilie), experții internaționali din Spania, Scoția, Georgia și Norvegia au vizitat producători locali, restaurante, ferme și puncte gastronomice din cele trei județe. Juriul a evaluat nu doar gustul preparatelor, ci și:
Sustenabilitatea și lanțurile alimentare scurte (producător-consumator);
Inovația în sectorul HoReCa;
Cooperarea dintre mediul urban și cel rural;
Educația gastronomică și valorificarea patrimoniului.
„Acest titlu recunoaște nu doar potențialul nostru gastronomic, ci și capacitatea regiunii de a lucra împreună, cu viziune și ambiție europeană”, a spus președintele CJT, Alfred Simonis.
„Este validarea unei munci construite cu profesionalism. Pentru Banat urmează o etapă de mare responsabilitate”, a completat Simona Neumann, Director Visit Timiș.
Dr. Diane Dodd, Președinte IGCAT, care a vizitat zona pentru jurizare, a declarat că „Banatul a demonstrat că gastronomia poate exprima autentic identitatea regională și diversitatea culturală.”
Ce urmează pentru Banat?
Conform scopului declarat al proiectului, obținerea acestui titlu transformă gastronomia într-un motor de dezvoltare economică pentru următorii ani. Regiunea va beneficia de o vizibilitate sporită la nivel european, oportunități de promovare a turismului și sprijin direct pentru micii producători și antreprenori locali, consolidând modelul de „shared table” (masă comună) specific Banatului.
Ziua Internațională a Hemofiliei, marcată anual pe 17 aprilie, readuce în atenție importanța diagnosticului precoce și a accesului la tratament pentru pacienții cu tulburări de coagulare. La nivel global, o parte dintre persoanele afectate rămân nediagnosticate sau fără îngrijire adecvată.
Hemofilia este o boală ereditară de coagulare a sângelui, determinată de deficitul unor factori de coagulare. Afecțiunea se manifestă prin sângerări prelungite după traumatisme sau intervenții, dar și prin episoade de sângerare spontană, frecvent la nivelul articulațiilor și mușchilor.
Tema din acest an, „Diagnosis: First step to care” („Diagnosticul: Primul pas spre îngrijire”), subliniază rolul esențial al depistării timpurii în inițierea tratamentului și îmbunătățirea calității vieții pacienților.
La Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, pacienții cu hemofilie sunt tratați prin Programul Național de Tratament al Hemofiliei, care asigură acces la terapie și intervenții medico-chirurgicale.
„Activitatea noastră se desfășoară atât în ambulator, cât și pe secție, unde majoritatea pacienților sunt cronici și necesită monitorizare periodică. Peste 80% dintre cazuri sunt patologii maligne, inclusiv limfoame, mielom multiplu și leucemii”, a precizat prof. univ. dr. Ioana Ioniță.
Aceasta explică faptul că hematologia acoperă un spectru larg de patologii, de la afecțiuni frecvente, precum anemia, până la boli severe, cum sunt leucemiile și celelalte hemopatii maligne, care reprezintă o pondere importantă din cazurile tratate.
De asemenea, medicul precizează că prin programele naționale de sănătate este asigurat accesul pacienților la diagnostic, tratament și monitorizare, inclusiv în situații care necesită intervenții chirurgicale sau colaborare interdisciplinară.
„Diagnosticul corect este esențial în hematologie și se bazează pe investigații de laborator complexe, care ne permit să stabilim rapid și precis conduita terapeutică”, subliniază prof. dr. Ioniță.
Clinica de Hematologie din cadrul spitalului tratează un spectru larg de afecțiuni, de la boli frecvente până la patologii oncologice severe. Medicii atrag atenția că multe afecțiuni hematologice pot evolua fără simptome evidente, motiv pentru care controalele și analizele de rutină rămân esențiale pentru diagnosticarea precoce și inițierea tratamentului.
Polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Caraș-Severin au descins joi, 16 aprilie, la punctele de lucru ale unui operator de jocuri de noroc din municipiul Caransebeș. Controlul a scos la iveală faptul că societatea exploata ilegal aparate de joc care, în mod oficial, figurau ca fiind scoase din uz.
Aparate „la negru”
În urma celor trei controale efectuate, oamenii legii au descoperit 12 aparate de jocuri de noroc care funcționau fără a deține licență sau autorizații valabile. Conform polițiștilor, acestea apăreau în documentele firmei ca fiind nefuncționale, însă erau puse la dispoziția clienților în mod ilegal.
Pe lângă aparatele confiscate, polițiștii au ridicat și suma de 52.520 de lei, bani despre care există suspiciunea că provin direct din activitatea infracțională desfășurată în locațiile respective.
Dosare penale pentru exploatare ilegală
În cauză au fost întocmite dosare penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc.
Cele 12 aparate și sumele de bani au fost ridicate ca probe, în timp ce polițiștii continuă cercetările pentru a stabili întreaga dimensiune a prejudiciului și a activității ilegale desfășurate de operatorul economic.
Formația timișoreană Syn Ze Șase Tri lansează în 19 aprilie un nou single, numit „Written In Flesh”. Melodia a fost compusă și înregistrată special pentru al doilea volum al compilației Musink For Humantity și este dedicată memoriei legendarului Nicolae Covaci (Phoenix), scopul acestei compilații fiind ridicarea unei statui de bronz în Timișoara drept omagiu adus acestuia, proiect inițiat de Costi Azoiței.
Acest nou single are ca temă principală tatuajul, acesta putând fi considerat ca un mod de a consemna anumite amintiri sau tăiri personale, pe care individul le considera a fii de ne uitat, aceste fiind imortalizate în propria-i piele, devenind parte fizică și vizuală din viața acestuia.
Povestea acestui single îl prezintă pe Alastor care după fiecare bătălie își completează un tatuaj folosind cenușa și sângele dușmanilor pentru a obține pigmentul, și un vârf de săgeată ca instrument pentru realizarea tatuajului, aceasta fiind o paralelă cu tehnica incipientă a artei tatuajului. Deși exprimarea vizuală este una agresivă dar tipică pentru Syn Ze Șase Tri, povestea reprezintă totodată și ideea de a lupta pentru valorile personale ale fiecăruia, după cum și Nicolae Covaci obișnuia să spună că “În viață câștigă cel care rămâne în picioare, indiferent de cât de șifonat sau rănit este.”
Acest nou single a fost mixat și masterizatde Riccardo Passini cu care formația colaborează din 2015, partea vizuală fiind realizată cu ajutorul lui Lucian Ciorba, Daniela Radu Văleanu și Sami Al Mouallem, care au realizat și ultimele videoclipuri ale formației timișorene. Videoclipul Written in Flesh va fi disponibil din data de 19 aprilie.
Pasionații de automobile clasice sau de epocă au din nou motive de bucurie. Sâmbătă, în Piața Unirii din Timișoara, revin bolizii de altădată care au un farmec aparte.
E al 28-lea an de existență a Retromobil Club România, care organizează Retroparada Primăverii, un eveniment care își propune să adune peste o mie de participanți în peste 30 de orașe ale țării. Ediția din Timis va aduce în cea mai iubită piață a orașului peste o sută de vehicule mai vechi de 30 de ani. Printre participanti sunt asteptați și pasionați din județele limitrofe.
Ediția din acest an a Retroparadei Primăverii de la Timișoara se desfășoară mâine, în Piața Unirii, în intervalul orar 10.00-14.00.
Un nou tronson de cale ferată modernizată din cadrul lotului Lugoj-Timișoara, în lungime de aproape 10 kilometri, a fost dat în circulație.
CFR Infrastructură Timișoara anunță că joi seara a fost deschis circulației feroviare un nou tronson modernizat de 8,6 km + 900 m Linia 3 Stația Recaș. Acest tronson facă parte din lotul 2 Lugoj -Timișoara Est.
În zonele redate circulației au fost realizate lucrări complexe de infrastructură, incluzând 10 podețe și 5 poduri construite, 7 schimbători tip 60, peron fir II PO Izvin și peron linia 3-4 Stația Recaș, acestea urmând a fi finalizate în viitorul apropiat, precum și instalarea și cablarea echipamentelor în container CE și sala de relee CED Recaș.
Noul tronson vine ca și continuitate a firului II dat în exploatare în 12 februarie 2026, adăugându-se celor aproximativ 30 de km fir modernizat pe care se circulă la ora actuală.
Lotul 2 Lugoj-Timișoara Este face parte din proiectul care vizează reabilitarea liniei Caransebeș – Arad, segment din coridorul Orient/Est mediteranean.
Obiectivul proiectului finanțat prin PNRR este modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timişoara – Arad, în lungime de 162 km, ca linie dublă, electrificată, controlată de un sistem care să asigure cerințele de interoperabilitate, pentru circulația trenurilor cu viteze cuprinse între minim 120 km/h şi maxim de 160 km/h, pe întreg tronsonul.
Printre beneficiile proiectului se numără reducerea timpului de călătorie ca urmare a creşterii vitezei de circulaţie, îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă a traficului feroviar, îmbunătăţirea confortului în timpul călătoriei și mărirea capacităţii de tranzit la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.
Formația timișoreană ABRA va susține un concert sâmbătă 18 aprilie, de la ora 21, la Stage Pub.
Formaţia s-a născut în 1984, când Adrian Schwartz-Dinu şi Tucu Bleich au convenit să transforme duo-ul „Adrian Dinu-Raul Dudnic” în trupă. După câteva schimbări de componenţă apare prima formulă semnificativă: Adrian Schwartz-Dinu – chitară,voce; Raul Dudnic – chitară, voce; Dinel Tolea – clape; Christian Podratzky – bas; Tucu Bleich – tobe. Cvintetul nu durează însă, cristalizându-se destul de repede trio-ul Abra: Adrian Schwartz-Dinu – chitară, voce; Christian Podratzky – bass; Vali Potra – tobe, clape, ultimii doi cântând deja de câţiva ani buni împreună. Urmează cinci ani de concerte în toată ţara, în special în mediile studenţeşti, înregistrări la Radio-Televiziune, câştigarea premiilor muzicale care erau de căştigat în perioada ’85-’90, Abra devenind o formaţie de linia întâi nu numai în Timişoara, ci şi în ţară, adevăraţii „degustători” de rock fiind deja în temă cu trio-ul timişorean. În Februarie 1990 Abra a cântă pentru ultima oară live la concertele revoluţiei în Timişoara – Sala Olimpia şi Bucureşti – Sala Polivalentă alături de trupele de anvengură româneşti din acea vreme precum Iris, Holograf sau Pro Musica.
Din acest an, Adrian Schwartz-Dinu şi Christian Podratzky se stabilesc în Germania.
Adrian Schwartz-Dinu este profesor de chitară în Germania, continuându-şi activitatea sub numele de Abra, ca leader, vocalist, chitarist şi compozitor. Sub acest nume, în Germania au apărut două albume, „The boat” (’93) şi „Your discovery” (’97). Componenţii s-au schimbat relativ des, perindându-se mai mulţi muzicieni germani, dar şi câţiva români (Miși Farcaş, Ţucu Bleich). Cei trei muzicieni s-au reîntâlnit în vara anului 2003, în studioul „Taboo” din Arad, pentru a pune pe disc materialele trio-ului Abra al anilor ’80, o preţioasă „recuperare istorică”. Aşadar Adrian Schwartz-Dinu, un specialist al chitarei acustice (clasice), împreună cu Christian Podratzky şi Vali Potra, o secţie ritmică sudată şi plină de neprevăzut, oferă primul lor album, „La frumuseţea ei”, care apare pe piaţa românească în 2004 la casa de discuri A&A Records. În vara anului 2009 cei trei se reîntâlnesc în Timişoara pentru a înregistra în studioul lui Uţu Pascu noul album Abra numit „Şapte” – care conţine 15 piese realizate în colaborare cu Mircea Baniciu, Horea Crişovan, Svetlana Levina şi Maria Chioran. Un alt material discografic al lor a fost „Data când totul e gata“. Legendara formaţie a revenit în faţa publicului bănățean după 24 de ani de pauză, cu un concert mult aşteptat de melomani, care a avut loc în vara anului 2014 La Căpiţe. Cu patru ani în urmă, trupa ABRA a lansat albumul „O muză perfectă“, disc la care au colaborat cu Uțu Pascu, Horea Crișovan, Doru Apreotesei, Mirela Iacob și Dana Borteanu.
Concertul formației ABRA la Stage Pub va fi susținut în formula Adrian Dinu Scwartz, Horea Crişovan şi Florin Cvaşa, iar rezervările se fac la telefonul +40 756 822 270
