Banatul își pregătește „ambasadorii” pentru scena internațională. În urma unei jurizări riguroase, Consorțiul Banat RGE 2028 a desemnat cele patru produse care vor concura, pe 19 mai, la prestigiosul concurs World Food Gift Challenge organizat în Creta. Competiția, girată de Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT), premiază excelența în design, gust și sustenabilitate.
Artă și utilitate: Design bănățean pentru masa de zi cu zi
La categoria cadourilor non-alimentare, juriul a ales două obiecte care îmbină meșteșugul tradițional cu estetica modernă:
Tacâmurile din lemn de frasin (LUN Studio): Un set excentric conceput pentru „silent eating”. Realizate prin tehnici speciale de stabilizare și finisate cu ulei de in și ceară de albine, aceste ustensile transformă actul de a mânca într-o experiență tactilă și vizuală deosebită.
Cuțitul cu arcuș (Kenosis Design): Un obiect de o eleganță aparte, sculptat manual din nuc românesc și oțel inoxidabil. Dincolo de utilitate, produsul are o puternică încărcătură socială: profiturile obținute de atelierul Kenosis sprijină educația comunităților vulnerabile din Cerneteaz.
Gusturi memorabile: Vin de fructe și islere reinterpretate
Secțiunea cadourilor alimentare aduce în prim-plan aromele autentice ale regiunii, reinterpretate pentru publicul contemporan:
Vinul de mure și zmeură (Casa Despi): O băutură naturală, ușor carbogazoasă, născută dintr-o pasiune de familie pentru aromele copilăriei. Fermentația lentă păstrează astringența fructelor de pădure, oferind o alternativă inedită la băuturile alcoolice clasice.
Bega Style Isler Cookies (Brutăria Moara Maria): Celebrele islere bănățene cu nucă și gem de prune sunt readuse în actualitate de o afacere de familie din Chizătău, cu o tradiție de trei decenii. Rețeta veche a fost rafinată pentru a deveni un desert elegant, capabil să reprezinte identitatea culinară a Banatului oriunde în lume.
Drumul spre Banat Regiune Gastronomică Europeană 2028
Această preselecție face parte din strategia mai amplă de promovare a regiunii, care vizează titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2028. Produsele alese nu sunt doar simple cadouri, ci simboluri ale sustenabilității și ale respectului pentru resursele locale.
Jurizarea a fost una dificilă, având în vedere numărul mare de înscrieri, însă cele patru finaliste au reușit să convingă prin capacitatea lor de a spune povestea Banatului prin inovație și tradiție. Toate produsele apreciate în cadrul concursului vor fi promovate în perioada următoare pe platformele de social media ale proiectului.
Primăria cere eliberarea adăposturilor de protecție civilă până la 15 mai, invocând nevoia de expertizare și reabilitare. Problema nu este scopul intervenției, ci felul în care administrația a ajuns, după ani de pasivitate, să transforme o obligație publică într-o presiune imediată asupra cetățenilor.
Primăria Timișoara a intrat în etapa concretă a reactivării adăposturilor de protecție civilă. Din cele 89 de adăposturi aflate în evidența municipalității, 48 sunt deja intabulate, iar administrația a cerut asociațiilor de proprietari să elibereze aceste spații până la 15 mai 2026, pentru a permite expertizele tehnice și lucrările ulterioare. În multe cazuri, adăposturile sunt ocupate cu bunuri depozitate de locatari sau au fost modificate prin boxe, pereți improvizați și alte compartimentări.
Această succesiune contează: ani de inacțiune urmați de notificări cu deadline-uri strânse nu reprezintă o politică publică. Reprezintă o corecție grăbită care mută costurile (financiare, logistice, emoționale) dinspre instituție înspre cetățean.
Unde a fost acest zel în anii în care situația era deja cunoscută? Starea adăposturilor nu a fost descoperită ieri. Ea a fost verificată, inventariată și discutată public de mai mult timp. Au existat demersuri de intabulare, controale și declarații oficiale și în anii anteriori. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o urgență apărută peste noapte, ci despre o problemă veche, tolerată administrativ până în momentul în care a devenit convenabil să fie tratată prin notificări și termene-limită.
Administrația Fritz se poartă ca și cum cetățenii ar fi singurii care trebuie să dea explicații. Nu sunt. Dacă ani la rând aceste spații au fost lăsate într-o zonă gri, dacă lipsa de control a permis utilizări improprii, dacă nu a existat o campanie serioasă de informare, clarificare și pregătire etapizată, atunci autoritatea locală nu poate veni acum doar în rolul de executor sever.
Mai este și problema echității administrative. Primăria cere disciplină imediată, dar nu oferă, în comunicarea publică de până acum, un pachet clar de soluții: nu există un plan detaliat prezentat public pe imobile, nu există o etapizare transparentă a intervențiilor, nu există explicații suficiente privind costurile și nici un mecanism clar prin care asociațiile să fie sprijinite logistic. Cetățeanului i se spune ce are de făcut.
În fond, acesta este defectul de metodă în acest dosar: tratează o restanță istorică de siguranță publică exclusiv în cheia conformării administrative. Iar conformarea, atunci când vine după ani de toleranță și lipsă de ritm instituțional, riscă să semene mai puțin cu responsabilitatea și mai mult cu o recuperare grăbită, făcută din pix și transmisă în jos, spre cei mai ușor de obligat, oamenii simpli.
Autoritate fără asumare
Administrația Fritz va putea invoca, la nevoie, cadrul legal. Strict formal, argumentele există. Dar legitimitatea unei decizii publice nu se epuizează în litera legii, ci depinde și de felul în care autoritatea îți exercită puterea față de cei administrați.
Un oraș care a tolerat ani de zile utilizarea improprie a unor spații publice, fără campanii de informare sistematice, fără etapizare, fără asumare explicită a propriei inacțiuni, nu poate reapărea acum exclusiv în postura de executor. Nu pentru că legea i-ar interzice asta. Ci pentru că administrația publică bună nu funcționează astfel.
Un tânăr de 23 de ani a ajuns în arestul poliției după o tentativă eșuată de a scăpa de oamenii legii. Deși a reușit să dispară timp de o săptămână, după ce a provocat o urmărire în trafic, acesta a fost identificat și capturat marți, 14 aprilie.
Incidentul a început în seara zilei de 7 aprilie, în jurul orei 21:30, pe strada Nisip din localitatea Lovrin. Polițiștii din Sânnicolau Mare au încercat să oprească pentru control un autoturism, însă șoferul a ignorat semnalele regulamentare, a călcat pedala de accelerație și a încercat să dispară.
Echipajul de poliție a pornit imediat în urmărirea suspectului. După aproximativ un kilometru de goană, conducătorul auto a realizat că nu poate scăpa cu mașina, așa că a abandonat vehiculul și a fugit pe jos într-o direcție necunoscută, profitând de întuneric.
Investigațiile demarate imediat de polițiști au dus la identificarea fugarului: un tânăr de 23 de ani despre care s-a descoperit rapid că nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Căutările au luat sfârșit pe 14 aprilie, când polițiștii l-au localizat pe tânăr în localitatea Tomnatic. Acesta a fost ridicat și condus la sediul poliției, unde a fost emisă o ordonanță de reținere pentru 24 de ore.
Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „conducerea unui autovehicul fără permis de conducere”. Dosarul penal se află sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, care va decide dacă se impun măsuri preventive suplimentare.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, intră într-o etapă crucială a litigiului cu Agenția Națională de Integritate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit termen pentru judecarea recursului în data de 15 mai, după ce Curtea de Apel Timișoara a confirmat, în februarie, concluziile ANI privind existența unui conflict de interese.
Decizia instanței timișorene a venit după reluarea procesului, suspendat anterior în urma unei excepții de neconstituționalitate invocate de apărarea primarului. Întoarsă pe rol la finalul anului trecut, cauza a fost soluționată în februarie în favoarea ANI, judecătorii respingând cererea edilului de anulare a raportului de evaluare.
Între timp, o nouă încercare procedurală a primarului de a bloca sau relua procesul de la zero a eșuat. Înalta Curte a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de Dominic Fritz, menținând cursul procesului și deschizând drumul către judecata pe fond a recursului. Practic, calendarul juridic rămâne neschimbat: instanța supremă va decide în lunile următoare dacă verdictul de la Timișoara rămâne definitiv.
Cazul are la bază o situație din primele săptămâni de mandat ale primarului. În 2020, Dominic Fritz a contractat mai multe împrumuturi pentru finanțarea campaniei electorale, printre care și unul de 25.000 de lei de la Răzvan Negrișanu, arhitect și consilier local. La scurt timp după preluarea funcției, primarul a semnat un referat de aprobare pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, documentație realizată chiar de firma în care Negrișanu era implicat.
Inspectorii ANI au considerat că această succesiune de fapte creează un interes patrimonial care putea influența decizia administrativă, în sensul legii privind conflictul de interese. Actul ulterior – aprobarea PUZ-ului în Consiliul Local – a fost interpretat ca fiind în legătură directă cu această situație.
Dominic Fritz a respins constant acuzațiile și a contestat raportul ANI în instanță. După decizia recentă a Înaltei Curți privind revizuirea, primarul a declarat că aceasta nu vizează fondul cauzei și că procesul principal continuă.
Miza juridică este semnificativă. Dacă decizia ANI rămâne definitivă, legea prevede interdicția de a mai ocupa o funcție publică pentru o perioadă de trei ani, precum și imposibilitatea de a candida pentru aceeași funcție în acest interval. În consecință, verdictul Înaltei Curți nu va avea doar efecte juridice, ci și un impact direct asupra viitorului politic al actualului primar.
În acest moment, dosarul intră în faza finală de judecată. După mai bine de doi ani de proceduri, contestații și amânări, decizia instanței supreme va clarifica definitiv dacă situația constatată de ANI constituie sau nu conflict de interese în sens legal.
Succesul misiunii Artemis II, care a marcat reîntoarcerea simbolică a echipajului uman în proximitatea Lunii după mai bine de jumătate de secol, poartă semnătura unei românce de o pregătire academică excepțională. Ramona Gaza, Director Adjunct la Sistemul de Radiații al NASA, este expertul cheie responsabil pentru supraviețuirea astronauților în fața radiațiilor cosmice letale.
Rădăcini timișene și o carieră de elită
Deși astăzi activează în laboratoarele NASA Johnson Space Center, Ramona Gaza este, prin formare și origine, o mândrie a județului Timiș. Născută în Lugoj, unde a urmat cursurile Liceului „Coriolan Brediceanu”, ea și-a pus bazele carierei științifice la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), fiind absolventă a Facultății de Fizică.
Drumul ei a continuat în Statele Unite, unde și-a obținut doctoratul în Fizică la Oklahoma State University în 2004, axându-se pe dozimetria radiațiilor spațiale, temă care a devenit ulterior pilonul activității sale la NASA.
„M-am născut în Lugoj, România […] și am absolvit Facultatea de Fizică la Universitatea de Vest din Timișoara. […] Fizica explică totul!”, a declarat Ramona Gaza pentru Adevărul.
Misiunea: Protecția împotriva radiațiilor „de neoprit”
În cadrul programului Orion (sub egida misiunilor Artemis), Ramona Gaza gestionează unul dintre cele mai mari riscuri ale zborului interplanetar: radiațiile. Dacă pe Pământ suntem protejați de câmpul magnetic, în drumul spre Lună sau Marte, astronauții sunt expuși razelor cosmice galactice și particulelor solare de înaltă energie.
Printre proiectele sale de succes se numără:
Vesta AstroRad: Un echipament de protecție personală conceput pentru a proteja organele vitale ale astronauților.
Sisteme de monitorizare în timp real: Spre deosebire de misiunile Apollo, tehnologia actuală permite telemetrie minut cu minut și sisteme de alarmă pentru furtunile solare.
Știința spațială care salvează vieți pe Pământ
Cercetările Ramonei Gaza nu se limitează la spațiul cosmic. Modelele de protecție împotriva radiațiilor dezvoltate la NASA sunt direct aplicabile în tratarea cancerului prin terapia cu ioni grei, oferind o precizie chirurgicală în distrugerea tumorilor fără a afecta țesutul sănătos.
Un număr de până la 60 de cabinete de medicină de familie din zone dezavantajate vor fi dotate cu aparatură medicală modernă, în cadrul ediției a IV-a a programului „Primul pas spre sănătate”, derulat de Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom. Investiția pentru această etapă se ridică la aproximativ 1 milion de euro.
Programul face parte dintr-o inițiativă mai amplă de sprijinire a medicinei de familie în mediul rural, urmând ca, până la finalul anului 2026, aproximativ 220 de cabinete să fie dotate cu echipamente medicale moderne în perioada 2023-2026.
Scopul principal al proiectului este reducerea mortalității infantile, prin îmbunătățirea accesului la servicii medicale pentru gravide și copii, dar și prin consolidarea capacității medicilor de familie de a oferi îngrijiri de calitate și educație pentru sănătate în comunitățile vulnerabile.
Cabinetele selectate vor primi echipamente precum ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru tensiune arterială, pulsoximetre și dopplere vasculare și fetale, precum și truse medicale pentru intervenții de bază. Înscrierile pentru cabinetele interesate sunt deschise în perioada 15 aprilie – 15 mai.
Reprezentanții organizațiilor implicate subliniază că accesul la servicii medicale de bază în comunitățile rurale este esențial pentru sănătatea mamelor și copiilor. Potrivit acestora, programul a contribuit deja la creșterea numărului de consultații prenatale și la îmbunătățirea monitorizării sarcinilor și a stării de sănătate a copiilor.
Datele de impact arată creșteri semnificative ale accesului la servicii medicale: numărul consultațiilor pentru gravide a crescut cu 188%, iar numărul copiilor cu vârste între 0 și 5 ani care ajung la medicul de familie a crescut cu 76%. De asemenea, aproximativ 80% dintre copii sunt vaccinați conform programului național în cabinetele incluse în proiect.
În perioada 2025-2026, programul a avut impact și la nivel local, în județul Timiș, unde mai multe cabinete de medicină de familie din mediul rural au fost dotate cu aparatură medicală modernă. Astfel, au beneficiat de investiții cabinete din localitățile Parța, Biled, Curtea, Gottlob, Giarmata, Topolovățu Mare, Cenad, Gârcov, Banloc, Fibiș și Fârdea.
România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană, de 6,6 la mia de născuți vii, cu diferențe semnificative între mediul rural și cel urban. Totodată, peste 1.000 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar în 175 dintre acestea nu există niciun punct de lucru medical.
Sâmbătă 18 aprilie, de la ora 20.30 la Scârț Loc Lejer va avea loc un concert de lansare a noului album Livia Sura, „Între pietre reci”.
Formația din Timișoara abordează muzică inspirată din punk, crust, folk, sludge, black metal. Versurile sunt în română și abordează teme în aparență contradictorii: critica unor aspecte sociale, istorie, organizarea „vieții”, pe de o parte, și încrederea aproape irațională, speranța în valorile umane, pe de altă parte.
Proiectul a fost format în 2010 la Atelier Diy și a susținut numeroase concerte împreună cu formații aflate în turneu, în Timișoara, și de asemenea în București, Serbia (festivalurile Puljp/Mount of Artan, ZAF Zrenjanin) și un turneu european intrat în legendă (Ungaria, Polonia, Germania, Olanda, Austria) cu Hazarder. Acesta a inclus deschiderea unui concert Amenra și o întâlnire minunată cu the Melvins. După o perioadă de pauză, Livia Sura s-a reunit în 2022, cu un sunet actualizat .
Albumul nou „Între pietre reci” va fi disponibil în 17 aprilie în format digital pe liviasura.bandcamp.com și la concertul de lansare, pe casetă și vinil. Discul conține 7 piese din care 6 noi și o reînregistrare a piesei „Saiwala”. Acesta va fi însoțit de un EP, „Dureri ascunse” cu piese reînregistrate ce au apărut inițial pe demo și pe splitul cu Hazarder. Ep-ul va fi disponibil pe casetă și digital. Acestea au fost înregistrate la Socolari și Timișoara de Ștefan Iordănescu și Livia Sura, mixat de Adi Crăciun și masterizat de Daniel Husayn la The North London Bomb Factory Mastering. Grafica a fost realizată de Raul Andronache iar designul grafic este realizat de Volodea Biri.
Timișoara se pregătește de un weekend important la handbal masculin, în care poate câștiga cea de-a treia Cupă a României din istorie! SCM Politehnica joacă sâmbătă în semifinale cu CSA Steaua în bătrâna sală „Constantin Jude”.
Suporterii își pot achiziționa deja biletele online, dar organizatorii (FRH) pun la dispoziție și opțiunea de a cumpăra tichetele direct de la sală, sâmbătă, înaintea primului duel, cel dintre Poli și Steaua, care va începe la ora 14.30. Casa de bilete va fi astfel deschisă în 18 aprilie încă de la ora 12.00.
Trebuie specificat că biletele costă 45 de lei pentru un adult, respectiv 22.5 lei pentru elevi, studenți sau pensionari. Online costul crește din cauza taxelor, la puțin peste 50 de lei, respectiv 25 de lei, dar avantajul e că îți poți asigura locul din timp și chiar și alege dintre scaunele disponibile (încă libere).
Online biletele se vând pe platforma Eventim.ro. De specificat că biletele sunt valabile pentru întreaga zi. Astfel, sâmbătă, cu un bilet poți vedea ambele semifinale. Cea de-a doua, dintre Minaur Baia Mare și Dinamo București începe la ora 17.00. Duminică, la fel, finala mică, programată la ora 14.30, respectiv cea mare, de la ora 17.30, pot fi vizionate cu biletul valabil pentru respectiva zi.
„Semifinala cu Steaua este meciul sezonului pentru noi. Îl jucăm acasă și sper ca suporterii să vină în număr mare, sala să fie plină. Avem nevoie de ajutorul lor. Poate vine și galeria, iar atunci cu siguranță o să facem un meci mult mai bun. Steaua este o echipă de ligă a doua, dar a produs o surpriză mare în sferturi, când a învins Vasluiul, detașat. Vom pregăti meciul foarte bine”, a spus Cristian Fenici, veteranul lui Poli.
Un bărbat a fost grav rănit, marți după-amiază, în urma unui accident produs în timpul deplasării cu un ATV în localitatea Petrila, în zona montană „Dealul Crucii”. Intervenția salvatorilor a fost una complexă, fiind necesar inclusiv sprijin aerian pentru evacuarea victimei.
Potrivit autorităților, accidentul s-a produs într-o zonă accidentată, greu accesibilă autospecialelor de intervenție. La fața locului au fost mobilizate echipaje medicale ale SMURD – Detașamentul Petroșani, echipaje ale Serviciul de Ambulanță Județean Hunedoara, precum și salvamontiști din Valea Jiului ai Serviciul Public Județean Salvamont Hunedoara.
Din cauza distanței mari până la locul accidentului și a terenului dificil, salvatorii au solicitat intervenția unui elicopter SMURD pentru evacuarea rapidă a victimei.
Victima, găsită cu fracturi după căderea de pe ATV
La sosirea echipajelor de intervenție, salvatorii au constatat că victima — un bărbat în vârstă de aproximativ 43 de ani — suferise mai multe fracturi și traumatisme în urma căderii de pe ATV.
Bărbatul a primit la fața locului primul ajutor medical calificat, fiind stabilizat și pregătit pentru transport aerian de urgență.
Transport de urgență la spital
După stabilizare, victima a fost preluată de elicopterul SMURD și transportată la UPU Petroșani, unde medicii au efectuat investigații amănunțite și i-au acordat îngrijiri medicale de specialitate.
Autoritățile reamintesc că deplasarea cu ATV-urile în zone montane implică riscuri ridicate, mai ales pe trasee accidentate sau greu accesibile echipajelor de intervenție.
Regizorul de film Florin Iepan a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care critică dur modul în care administrația condusă de primarul Dominic Fritz gestionează situațiile ce implică comunitatea romă din Timișoara.
În postarea sa, Iepan susține că orașul „a devenit polul xenofobiei din România” și avertizează asupra riscului apariției unor conflicte interetnice violente în viitorul apropiat.
„Cred că suntem la un an sau doi distanță […] de conflicte interetnice violente, cu victime”, afirmă acesta.
Regizorul consideră că exploatarea politică a tensiunilor dintre majoritate și minoritatea romă este „imorală și periculoasă”, subliniind: „Exploatarea politică a tensiunilor interetnice dintre timișoreni și minoritatea roma este imorală și periculoasă”.
El acuză administrația locală că transformă „acte administrative banale în spectacole de circ”, ceea ce, în opinia sa, contribuie la stigmatizarea unei minorități etnice.
„Dumneavoastră ați transformat mai multe acte administrative banale în spectacole de circ […] fără să vă puneți problema consecințelor stigmatizării unei minorități etnice în ansamblul ei”, a scris Iepan.
De asemenea, regizorul face referire la reacțiile din mediul online, despre care spune că indică o creștere a discursului xenofob: „Este suficient să analizați comentariile […] ca să vă dați seama că ați construit o scenă unde opiniile xenofobe sunt propagate liber în spațiul public”.
În același mesaj, Iepan contestă modul în care autoritățile au gestionat un caz imobiliar, susținând că opinia publică ar fi fost „dezinformată”: „Dezinformați opinia publică într-o manieră comparabilă cu practica lui Victor Orbán”. El mai afirmă că „acest imobil a fost de la bun început o proprietate privată” și că, pentru trecerea lui în proprietatea statului, „avocații primăriei […] au apelat la efectele unui decret comunist de naționalizare din 1950”.
Regizorul mai susține că discursul public al administrației este contradictoriu: „Domnul Fritz are un discurs în capitalele și instituțiile europene despre toleranță și multiculturalism și face opusul în practică la Timișoara”.
În finalul postării, Florin Iepan s-a adresat direct celor care susțin acțiunile administrației locale, afirmând: „Toți prietenii de pe FB care cred că operațiunea «clanurile» este un lucru bun pentru orașul nostru îi rog să mă șteargă de pe lista”.
Mesajul vine în contextul în care autoritățile locale au intrat astăzi, 14 aprilie, într-un imobil situat pe bulevardul C. D. Loga, nr. 52.
Primăria a fost nevoită să plaseze anunțuri pentru ca oamenii să nu se urce pe el pentru a face fotografii. Urât și neadecvat, este o descriere potrivită pentru iepurele verde de plastic.
Elementele decorative amplasate în centrul unui oraș trebuie să fie nu doar atractive vizual, ci și funcționale și adecvate contextului urban. Un exemplu negativ în acest sens îl reprezintă un iepure gigantic din plastic, instalat în Piața Operej, care, deși probabil a fost conceput pentru a atrage atenția, s-a dovedit a fi inestetic și nepotrivit pentru spațiul public.
În primul rând, aspectul său vizual nu se armonizează cu arhitectura și identitatea zonei centrale, afectând coerența estetică a spațiului. În al doilea rând, lipsa unei gândiri funcționale a dus la situații periculoase: oamenii s-au urcat pe structură, deși aceasta nu era destinată interacțiunii directe, ceea ce a generat riscuri reale de accidentare.
Acest exemplu evidențiază importanța unei planificări responsabile a elementelor decorative urbane. Ele trebuie să fie nu doar atractive, ci și sigure, durabile și adaptate comportamentului publicului. În lipsa acestor criterii, decorul își pierde rolul pozitiv și poate deveni un factor de disconfort sau chiar de pericol pentru comunitate.
Accidentele continuă în Timișoara și în a treia zi de Paști. Marți a avut loc și un impact între conducători aflați pe două roți, mai exact între o motocicletă care la intersecția dintre bulevardele Dâmbovița și Calea Șagului a acroșat un biciclist care traversa trecerea de pietoni pe roșu. Cei doi bărbați implicați în incident au ajuns la spital.
„Un bărbat, de 35 de ani, a condus o motocicletă pe bulevardul Dâmbovița, dinspre strada Ana Ipătescu, iar la un moment dat, la intersecția cu Calea Șagului, ar fi intrat în coliziune cu o bicicletă condusă de un bărbat de 57 de ani, care traversa strada pe trecerea pentru pietoni, pe culoarea roșie a semaforului.
În urma impactului, au rezultat două victime, respectiv cei doi bărbați de 35 și 57 de ani, care au fost transportați la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale”, a transmis IPJ Timiș.
În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Șeful Autorității Rutiere Române, Cristian Anton, apropiat al liderului PSD, Sorin Grindeanu, rămâne în arest preventiv, a decis definitiv, marți, Curtea de Apel Cluj. El este acuzat că a luat mită pentru eliberarea atestatelor de pregătire profesională a șoferilor profesioniști, iar anchetatorii au găsit la perchezițiile din locuința lui aproximativ jumătate de milion de euro, o parte din bani fiind puși în cutii de pantofi.
Directorul ARR, rămâne în arest, relatează hotnews.ro. Decizia este definitivă Curtea de Apel Cluj a menținut măsura arestării preventive a directorului ARR, Cristian Anton, potrivit soluției publicate pe portalul instanței.
Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondată contestația formulată atât de Anton, cât și de celelalt inculpat din dosar. Ei contestaseră decizia de arestare preventivă dispusă de Tribunalul Cluj.
Un bărbat în vârstă de 35 de ani a fost trimis în spatele gratiilor pentru următoarele 30 de zile, după ce a fost surprins de polițiști imediat după ce a jefuit o locuință din centrul Timișoarei. Individul, care nu este la prima abatere penală, a fost capturat chiar în noaptea faptei.
Incidentul a avut loc luni, 13 aprilie 2026, în jurul orei 02:15. Un echipaj de ordine publică din cadrul Secției 1 Poliție Urbană Timișoara, aflat în patrulare, l-a interceptat pe bărbat pe strada Dacilor. Comportamentul acestuia și bunurile pe care le transporta la acea oră târzie au trezit suspiciunile oamenilor legii.
În urma verificărilor, polițiștii au stabilit că individul tocmai părăsise un imobil de pe aceeași stradă, unde pătrunsese prin efracție, după ce a forțat ușa de acces.
Asupra bărbatului au fost găsite mai multe obiecte de valoare sustrase din locuință: o trotinetă electrică, o cutie conținând mai multe ceasuri, dar și diverse bijuterii din aur.
Din fericire pentru proprietari, polițiștii au reușit recuperarea integrală a prejudiciului, bunurile fiind returnate victimelor.
Având în vedere că suspectul a comis fapta în stare de recidivă, măsurile legale au fost prompte. După ce a fost reținut inițial pentru 24 de ore, bărbatul a fost prezentat în fața magistraților de la Judecătoria Timișoara.
Judecătorul de drepturi și libertăți a admis propunerea Parchetului și a emis pe numele bărbatului un mandat de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat. Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Timiș.
Florin Piersic jr. este angajat al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și una dintre vocile artistice complexe ale scenei românești contemporane – regizor de teatru și film, scenarist, actor și scriitor, cu o carieră construită în timp prin numeroase producții, premii și colaborări importante. A semnat regie de teatru și film, a scris o serie de scenarii și a jucat în numeroase spectacole, conturând un profil artistic marcat de versatilitate și un umor recognoscibil, dar și de o reflecție constantă asupra condiției umane.
Într-un interviu acordat PRESSALERT.ro, artistul vorbește despre parcursul său profesional și despre relația sa cu scena.
Florin Piersic jr. a revenit la Timișoara pentru spectacolul „Romanian Psycho” care s-a jucat marți, 7 aprilie, și în care își asumă tripla ipostază de dramaturg, regizor și interpret.
Ați avut mai multe colaborări importante cu Teatrul Național din Timișoara, inclusiv ca actor și regizor. Cum a început, de fapt, relația dumneavoastră cu acest teatru?
Ada Hausvater a vrut să vadă o piesă regizată de mine. M-a surprins intenția ei și am crezut inițial că va refuza, pentru că i-am propus piesa „Frați”, de Dave Williams, pe care o tradusesem în anul 2000, și care presupunea o montare complicată la nivel de scenografie.
Găsisem textul pe internet, într-o perioadă în care nu multă lume știa să caute astfel de lucruri online. Aveam o prietenă apropiată care se pricepea la I.T., ea a descoperit piesa și mi-a scos-o la imprimantă.
Mi-a plăcut enorm. Am tradus-o și am încercat să o montez, cred că prin 2003-2004. A existat chiar și o lectură, dar fără un rezultat concret. Mult timp a rămas în stadiul de proiect, apoi a devenit un proiect „imposibil”, pe care nu mai speram să-l duc vreodată la bun sfârșit. Din când în când îi scriam câte un mail autorului, îi spuneam că eu sunt „tipul ăla din România” și că o să fac piesa într-o bună zi. Și cred că el nici măcar nu mă mai lua în serios.
În 2017 am reușit să o fac, la Timișoara. A fost un moment important, chiar o victorie. Dave Williams a primit un mail din partea teatrului, pentru o negociere privind drepturile de autor, și a înțeles că spectacolul chiar se face. Așa că omul și-a cumpărat bilet de avion, ca să fie prezent la premieră. L-am cunoscut chiar după prima reprezentație.
Spectacolul s-a jucat până când a început pandemia. Apoi am avut o pauză, a mai fost reluat o perioadă, iar în prezent nu poate fi programat, sala fiind în renovare.
Piesa „Frați” se joacă doar în Timișoara sau și pe alte scene din țară?
Nu, doar aici. Am avut un turneu la Galați, și unul la Arad, înainte de pandemie, cu reacții foarte entuziaste.
Dacă fac o comparație între anul 2004 și anul 2017, îmi dau seama că în 2004 nu aș fi putut să fac spectacolul. Nu eram pregătit, ca regizor.
În 2004, am avut doar o lectură, iar actorul care trebuia să joace rolul pe care îl joc eu acum s-a speriat de dificultatea rolului, la nivel fizic. Era un actor mai în vârstă, nu o să-i dau numele, din politețe.
Dar e bine că lucrurile s-au întâmplat la momentul potrivit și asta i se datorează Adei, pentru că totul a pornit de la propunerea ei.
Există o diferență de energie între scena din Timișoara și alte teatre din țară?
Da, fiecare loc este diferit. Nu pot generaliza sau defini o stare anume.
Publicul din Timișoara este special pentru mine. Mă simt aici ca acasă. E o stare de relaxare, dar și o responsabilitate mai mare.
Nu pot să mă refer la tot orașul, eu am trăit aici doar în centru, în zona teatrului. Cei care vin la teatru sunt spectatori ideali, din punctul meu de vedere. Timișoara e un loc cu mult suflet. Oamenii te salută pe stradă, îți zâmbesc. La București, asta se întâmplă foarte rar. Iar lucrul ăsta mă obligă. Nu vreau să dezamăgesc acest public.
Cum vedeți relația cu Teatrul Național din Timișoara?
Nu știu dacă voi mai fi aici pentru mult timp. Nu știu cum vor evolua lucrurile.
O paranteză: când am fost aici ultima oară cu un spectacol care nu era al Teatrului din Timișoara, am avut sentimentul eșecului. Am venit cu spectacolul „Colibri”, al Teatrului de Artă din București. Niște lucruri nu au funcționat atunci, plecând de la nivel tehnic, lumini, sunet și altele, iar spectacolul n-a funcționat corect, din punctul meu de vedere. M-a durut chestia asta. Se vânduse toată sala. Era o responsabilitate imensă. Spectacolul nu a fost chiar un fiasco total, dar consider că nu a funcționat cu toate motoarele.
Există o anumită legătură care se produce rapid cu spectatorul, sau nu. Dacă nu se produce, nimic nu mai funcționează cum trebuie. Dacă spectatorul se uită la ceas, înseamnă că eu am pierdut partida.
Experiența mea e destul de vastă, așa că am trăit multe momente frumoase pe scenă, momente în care am avut o conexiune reală cu publicul. Și asta mi s-a întâmplat des la Timișoara. Sunt oameni care mă întreabă de ce nu mai vin la Timișoara cu „O mie de motive”. Unii au văzut spectacolul ăsta chiar de mai multe ori. De fiecare dată e diferit, așa e și conceput.
În ultima perioadă am renunțat la multe dintre spectacolele în care jucam. Nu știu ce urmează, o să văd cum merg mai departe. Recunosc, mă afectează, mai ales financiar, pentru că am copii de crescut.
„Romanian Psycho” este un „one-man show”?
Nu i-aș spune așa, pentru că e o poveste cu un singur personaj. Dar nici „monodramă” nu-i pot spune, cuvântul “dramă” n-are ce căuta acolo, e o comedie.
Mi se pare corectă clasificarea de „one-man show” în momentul în care actorul interpretează mai multe personaje. Atunci te duce cu gândul la un „om-orchestră”, pentru că se presupune că el „cântă” la mai multe instrumente. „Freak Show“ e mai aproape de ideea asta.
Cum l-ați descrie? E o comedie, da? Publicul râde?
Intenția mea a fost să păcălesc puțin, cu titlul. Și cu afișul. Te sperie puțin, și asta era și ideea. Îți lasă impresia că e vorba de ceva „întunecat”. Dar acum chiar vreau ca oamenii să știe că e o comedie, nimeni nu mai are nevoie de drame, mai ales în vremurile tulburi pe care le trăim acum. Da, îmi doresc să existe momente dramatice chiar și într-o comedie, chiar am căutat asta în multe dintre proiectele mele. Dar nu e cazul cu „Psycho”.
Oamenii vin la teatru să evadeze din realitate, să râdă. Evident, îmi doresc să evit „hăhăiala” aia de comedie bulevardieră, dar de fapt să știi că apreciez genul. Comedia bulevardieră presupune niște exagerări care sunt dictate de concept. Așa funcționează, n-ai cum altfel. În general, îmi doresc să găsesc un echilibru, să evoluez „între ape”. Am făcut și eu un astfel de spectacol, chiar scris de mine, și m-aș bucura să repet experiența.
Am colegi care mi-au spus că nici nu știu ce pierd dacă refuz să joc într-o comedie bulevardieră. Și le dau dreptate. Publicul înțelege rapid conflictul, iar apoi se bucură de poveste și de situațiile ei încurcate. Totul merge pe ideea de replică-poantă, replică-poantă. Există multe zone în care nu am ajuns încă, și în care mi-aș dori să ajung, dar sunt perfect conștient de faptul că nu le voi acoperi niciodată pe toate. În meseria asta, lucrurile nu se termină niciodată. Iar timpul meu e limitat.
Ca să sar într-o cu totul altă zonă, n-am jucat niciodată Shakespeare, în afară de examenul de diplomă – „Comedia erorilor”, unde am interpretat trei personaje. În rest, deloc.
Ulterior, mi-am creat singur ocazia într-un spectacol scris de mine, în care am jucat alături de Marcel Iureș. Se numește „Stage Dogs”, am fost cu el și la Timișoara. Acolo, mi-am construit un moment pe monologul celebru din Hamlet, cel cu „A fi sau a nu fi”. Într-un fel, a venit la timpul potrivit, aveam deja vârsta la care puteam să îi înțeleg și să îi acopăr adâncimea.
Vă interesează mai mult să spuneți o poveste sau să provocați o reacție?
Spectatorii vin să vadă o poveste care să le creeze emoții. Tensiune, teamă, bucurie, râs și așa mai departe. Vor să evadeze, să intre într-o altă lume.
Acum joc mai rar, și simt dorul de scenă. E ca un drog. Dar nu mă afectează în mod negativ. Din contră, apreciez mai mult fiecare moment.
Nici pentru un actor care joacă zilnic nu cred că e ușor, poate apărea rutina sau blazarea. Eu încă nu am ajuns acolo. Probabil sunt într-o perioadă în care caut un nou proiect. Satisfacția e că în ultimii 25 de ani am jucat doar roluri care m-au interesat.
Aveți o carieră în care se suprapun trei roluri: actor, regizor și scriitor. Dacă ar trebui să le separați, care dintre ele v-ar defini cel mai corect astăzi?
N-am mai scris de câțiva ani.
Pot fi un bun regizor, pentru că iubesc actorii și știu cât de fragili sunt.
Până la urmă, cea mai mare bucurie rămâne cea de a evolua ca actor.
Aveți doi copii, Sașa și Sonia. Se vede teatrul în casa dumneavoastră ca o continuare firească?
Copiii mei au un talent artistic evident, dar eu nu vreau să îi înfluențez în nicio direcție.
Fiica mea are o înclinație puternică spre desen și animație, lucru care mă uimește constant. În continuare mă mir cum poate un om să deseneze atât de rapid și într-un fel atât de special, de personal, să creeze personaje. Acel simț al proporțiilor, pe care eu nu am reușit niciodată să le redau în desen. Pentru mine e ceva incredibil. Știu, sunt subiectiv, dar e copilul meu, e normal să fiu așa.
Iar despre Sașa pot să spun că are deja multe drumuri deschise, dar va trebui să vadă singur pe care îl va alege.
Dacă într-o zi ar spune „vreau să fiu actor”, care ar fi primul lucru pe care l-ați spune? V-ați dori să continue această linie artistică sau mai degrabă să își construiască propriile drumuri, complet diferite?
Cumva, în sufletul meu, mi-aș dori să nu facă ceva în domeniul ăsta, pentru că știu cât de grele sunt căderile.
Dacă, la o vârstă fragedă, ai visat să fii în centrul atenției, să simți că ai ceva de spus pe scenă, atunci o viață în care nu ești artist poate părea mai „seacă”. Dar poți să-ți hrănești setea asta mergând la teatru, fiind un bun spectator și având totuși o siguranță financiară și o sănătate mintală mai solidă, pentru că meseria asta uneori te distruge. Într-o seară poți să ai succes și să te bucuri, iar în următoarea seară să ai un eșec și să cazi în depresie.
Dacă ar fi să rezumați tot parcursul dumneavoastră artistic într-o singură idee, care ar fi aceea?
Am făcut prea puțin. Și nu mai am timp să fac atât cât mi-aș fi dorit. Am senzația că nu știu nimic, că nu am făcut nimic – nici măcar nu e o metaforă. Meseria asta e o continuă descoperire, iar lucrurile pe care le-am învățat trebuie exersate, altfel se pierd.
A existat un mentor, în adolescență. Culmea e că nu mi-a fost profesor la insitutul de teatru. Am petrecut doar zece zile din viață alături de el, dar a avut o influență hotărâtoare asupra destinului și traseului meu.
Mentorul meu și-a dedicat viața teatrului. E foarte ciudat, el a făcut un copil la o vârstă înaintată. Practic, a devenit tată în jur de 60 de ani. Acum are în jur de 70 de ani și o fetiță de 5-6 ani. Și învață de la copilul lui bucuria de a fi părinte, urmărind cu uimire fiecare reacție a copilului său. Dar de fapt el a știut mereu cum sunt copiii, sunt convins că le-a urmărit mereu comportamentul, știind că un actor nu are voie să piardă vreodată autenticitatea reacțiilor unui copil.
Omul despre care vorbesc e englez. Ca actor, a făcut și teatru, și film. Dar, ca regizor de teatru, a devenit o voce clară și cu un stil inimitabil, la nivel mondial.
Am învățat multe lucruri de la el. Nu am pretenția să concurez cu el, nu voi lăsa o urmă atât de puternică. Totul se șterge, în timp. Vor rămâne, poate, câțiva spectatori de vârsta mea sau mai tineri, care își vor mai aminti de o seară de teatru mai specială.
În teatru, clipa de grație apare și dispare imediat, se risipește. Contează doar ce se întâmplă atunci, acolo. Foarte rar rămâne ceva, peste ani. Dacă un om mă oprește pe stradă și îmi spune că ține minte o seară de teatru care s-a-ntâmplat acum mult timp, aproape că nu-mi vine să-l cred. Dar există și seri de teatru care pot schimba optica unui spectator, percepția lui asupra vieții. Și atunci, e magic.
Muzeul Satului Bănățean Timișoara, în colaborare cu Asociația My Banat, invită publicul duminică, 19 aprilie 2026, la o incursiune autentică în cultura regiunii prin intermediul evenimentului „Banat Brunch de primăvară”. Între orele 11:00 și 15:00, spațiul generos al parcului etnografic se va transforma dintr-un ansamblu static de monumente într-un loc plin de viață, unde mirosul de pâine caldă și culorile portului popular vor recrea atmosfera satului bănățean de altădată.
O călătorie gustativă prin satele din Timiș, Arad și Caraș-Severin
Inima evenimentului o reprezintă gastronomia locală, prezentată sub forma unor ateliere interactive și degustări care pun în valoare micile puncte gastronomice din regiune. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere rețete vechi și produse certificate, precum celebra mămăligă cu brânză friptă adusă de reprezentanții Punctului Gastronomic Local „Acasă la Maya” din Rudăria, județul Caraș-Severin.
Experiența culinară va fi completată de arome specifice câmpiei, precum pâinea cu ceapă și boia din Denta sau mierea de floarea-soarelui produsă la Dudeștii Vechi. Totodată, sucurile naturale de la Voiteg vor aduce prospețimea livezilor bănățene direct în paharele celor prezenți, oferind o alternativă sănătoasă la produsele comerciale.
Meșteșuguri uitate și ateliere de panificație tradițională
Dincolo de componenta culinară, evenimentul pune un accent deosebit pe conservarea meșteșugurilor. Vizitatorii vor putea urmări și participa activ la ateliere de opincărit, prelucrarea lemnului, croșetat sau arta prelucrării lânii. Unul dintre momentele cele mai așteptate va avea loc la ora 14:00, când tanti Emilia Popa de la Punctul Gastronomic Local din Coșteiu de Sus va aprinde focul în cuptorul din gospodăria bănățeană pentru a demonstra meșteșugul coacerii pâinii pe vatră.
Programul zilei include și tururi ghidate prin muzeu, oferind contextul istoric necesar pentru a înțelege cele 36 de case și gospodării care formează patrimoniul parcului. Participarea la toate aceste activități este gratuită, fiind condiționată doar de achitarea biletului de intrare în incinta muzeului.
Promovarea conceptului de „Slow Travel” și a resurselor locale
Prin organizarea acestui brunch, inițiatorii își propun să încurajeze un nou tip de turism în regiune, cunoscut sub numele de „slow travel”. Acest concept presupune explorarea atentă a zonei rurale, consumul de alimente care nu parcurg distanțe lungi până la consumator și aprecierea valorii resurselor locale. Evenimentul devine astfel o platformă de vizibilitate pentru artizanii din localități precum Foeni, Jurești, Sintești sau Otelec, determinând publicul urban să redescopere satul bănățean ca pe o destinație de vacanță sustenabilă și autentică.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță pentru perioada 13.04.2026 – 11.05.2026 temperaturi peste normal în prima parte a intervalului urmate de o revenire treptată la valori apropiate de media perioadei, în timp ce precipitațiile vor fi, în general, deficitare.
Prognoza 13.04.2026 – 20.04.2026
Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele obișnuite în regiunile intracarpatice, în timp ce în restul țării valorile termice vor fi apropiate de normal. În schimb, regimul pluviometric va fi deficitar la nivel național.
Prognoza 20.04.2026 – 27.04.2026
Valorile termice vor reveni, în general, la mediile normale pentru această perioadă, iar cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele specifice în cea mai mare parte a țării.
Prognoza 27.04.2026 – 04.05.2026
Meteorologii estimează o ușoară creștere a temperaturilor peste media normală, mai ales în regiunile intracarpatice. Regimul pluviometric va fi deficitar în sud, est și centru, dar apropiate de normal în restul teritoriului.
Prognoza 04.05.2026 – 11.05.2026
Valorile termice se vor situa în jurul celor normale la nivelul întregii țări, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, conforme cu media perioadei respective.
Vila recuperată de Primăria Timișoara pe bulevardul C.D. Loga nr. 52 a intrat, marți, și fizic în posesia municipalității, după ani de litigii și proceduri întârziate. Accesul în imobil s-a făcut cu executor judecătoresc, jandarmi și echipe ale primăriei, care au pătruns pe proprietate pentru punerea în executare a deciziei definitive.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a descris momentul ca fiind unul simbolic, dar obținut cu dificultate, după un parcurs juridic complicat și tergiversat.
„Astăzi am putut intra în vila de pe bulevardul Loga 52. Este o zi mare pentru Timișoara. Este primul exemplu unde am reușit să recuperăm o vilă furată și unde am și reușit să intrăm. A fost o luptă incredibil de grea. Deja în septembrie 2023 am reușit să intabulăm municipiul Timișoara ca proprietar al acestei vile și după aia a mai durat încă 2 ani jumătate pentru un proces de evacuare care a fost tot tergiversat. S-a strămutat și așa mai departe. Deci astăzi am intrat și cu ajutorul jandarmeriei, executorului, dar vila a fost goală, după cum o să vedeți și dumneavoastră, și se pare că foștii proprietari au știut că o să vină această zi. Este doar un exemplu pentru una din clădirile furate în anii 90. Au intrat atunci cu acte false în posesia acestei clădiri.
A fost o retrocedare fictivă, dacă vreți așa. A urmat în anii 2000 un proces penal care s-a terminat în anul 2019 și, din păcate, administrația de atunci nu a făcut nimic pentru a intra în posesia acestei clădiri. Așa că au continuat cu vânzări și donații succesive să tot schimbe proprietarul, ca să fie nevoie din nou și din nou de un nou proces de evacuare și abia noi am reușit să ne intabulăm proprietar.
Acum am intrat în clădire, suntem și cu proces verbal de predare-primire, am putut să intrăm acum și în posesie. Începem amenajările, facem o grădiniță și cred că e un simbol important ca următoarea generație aici să fie crescută, unde din păcate fostele generații au fost furate de un bun important.
Pentru mine nu este ultimul pas în această luptă. După cum știți foarte bine, pentru mine recuperarea patrimoniului Timișoarei e extrem de importantă. Știu că și astăzi un vecin, o rudă, v-a făcut declarații că eu aș face un abuz. Astea sunt plângerile obișnuite, mă mir că n-au venit și amenințările aferente”, a declarat edilul.
Este vorba despre o clădire de mari dimensiuni. Imobilul are două niveluri principale, la care se adaugă un subsol și o mansardă, și urmează să fie transformat într-o grădiniță. Deocamdată nu este clar câte grupe vor putea fi amenajate, însă spațiul este unul generos.
Terenul aferent are aproximativ 1.200 de metri pătrați. În partea din spate a curții se află și o anexă, descrisă ca o zonă de depozitare, care include și un garaj.
„Rămâne și anexa, bineînțeles, e pe terenul nostru. Trebuie să vedem acum în ce măsură este legal, dacă au întabulat-o, deci facem acum verificările acestea”, a mai spus primarul Timișoarei.
În ceea ce privește investițiile necesare pentru amenajarea viitoarei grădinițe, Dominic Fritz a declarat că vor fi necesare doar intervenții minore: „Vor fi mici lucrări, de reamenajare. Vila este într-o stare foarte bună, comparativ cu alte cazuri în care imobilele au fost distruse. Aici nu este cazul, este chiar curat și cred că nu va fi nevoie de lucrări care să necesite autorizație de construire. Putem interveni cu amenajări ușoare”.
Imobilul a fost eliberat complet înainte de plecarea familiei Cârpaci care îl ocupa. O parte din mobilier a fost depozitată în anexa din curte. Pentru că și aceasta aparține primăriei, foștii ocupanți au la dispoziție 20 de zile să își recupereze bunurile. Obiectele rămase ar putea fi valorificate de municipalitate, însă, din primele evaluări, nu par a avea valoare.
„O să vedeți că au golit casa în întregime, nici nu o să mai găsiți chiuvetă sau vas de baie. Toate lămpile au fost luate, deci casa este goală. Au mutat ceva mobilă aici, într-o anexă, și au 20 de zile la dispoziție să-și ia această mobilă. Dacă nu, o să putem să valorificăm mobila lăsată, dar, așa, la primă vedere, nu e nimic de valoare”, a explicat Fritz.
Recuperarea imobilului vine după un traseu juridic complicat. În 2023, primăria a reușit să întabuleze clădirea în patrimoniul public, după ani în care aceasta fusese revendicată prin acte considerate ulterior false. În mai 2025, o acțiune de evacuare a fost respinsă de Judecătoria Arad, însă municipalitatea a continuat demersurile. În noiembrie 2025, primăria a obținut o decizie definitivă favorabilă, care a permis evacuarea.
Echipa României, coordonată și de un profesor de la Universitatea Politehnica din Timișoara, a obținut locul I în Europa și locul al doilea la nivel global, după China, la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete 2026. Elevele românce au câștigat trei medalii de aur și una de bronz.
„Locul I în Europa pentru România la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete 2026 (EGMO) și al doilea în clasamentul pe țări (după China, participantă cu statut de invitat), într-o competiție ce a reunit 247 de concurente din 66 de țări!”, se arată în mesajul publicat pe rețelele sociale de ministerul educației.
Competiția s-a desfășurat în Bordeaux, în perioada 9-15 aprilie. Echipa României a fost coordonată de Andrei Eckstein, lector la Universitatea Politehnica din Timișoara, și Anca Băltărigă, profesor la Liceul Internațional de Informatică din Bucuresti.
Printre elevele premiante se numără Mălina-Carla Pavel, elevă la Colegiul Național „Alexandru Odobescu” din Pitești, care a obținut o medalie de aur și cel mai mare punctaj dintre participantele din țările oficiale.
Alte două medalii de aur au fost câștigate de Aida Mitroi și Carina Maria Viespescu, ambele de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, iar Ioana Stroe, tot de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, a obținut medalie de bronz.
„Această olimpiadă internațională de matematică deschide seria celor patru olimpiade internaționale de matematică la care participă România în anul școlar 2025-2026. Coordonarea științifică a lotului a fost asigurată de conducerea Societății de Științe Matematice din România (SSMR), prin dl Bălună Mihai, iar cea organizatorică din partea Ministerului Educației și Cercetării de Naghi Elisabeta Ana, inspector MEC”, se mai arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Educației.
Ana și Johnny Kui reprezintă o familie muzicală aparte în scena muzicală timișoreană, aparițiile lor fiind savurate pe deplin de către public.
Ana a devenit cunoscută grație videoclipului viral Istoria muzicii românești în nouă minute (realizat alături de Beck Corlan și Marta Cotuna) și a lansat până acum două albume. Johnny este liderul formației Dincolo de Ziduri, care la începutul lunii august a anului trecut, a susținut un concert memorabil pe scena principală din cadrul Zilelor Timișoarei.
„Ca și creatori de conținut câteodată ne ghidăm atenția prea mult după ascultător și ajunge ca aproape sută la sută el să dicteze.E o zonă foarte fină aici în care fiecare artist trebuie să găsească modul său de limbaj. Credem că e nevoie să fie și lucruri care au sens cap – coadă. Arta poate să facă omul să gândească, poate să educe… nu doar să livreze un mesaj facil”, spun Ana și Johnny despre menirea lor artistică.
Cu cinci ani în urmă, Ana Kui a lansat albumul de debut „Gânduri Țesute”, iar la sfârșitul anului trecut artista a susținut un concert memorabil la Cinema Timiș. Spectacolul de Crăciun, intitulat „În Lumină”, le-a oferit spectatorilor o atmosferă aparte, iar alături de Ana s-au aflat Johnny Kui (chitarǎ), Marco Alǎzǎroae (pian), Daniel Kui (bas), Emi Kui (tobe), Desiderio Quintet (Daniela Jula, Andreea Luca, Otilia Marița, Maria Pastravanu), Rebeca Bere (harpǎ), iar atmosfera a fost luminată în tuşe de picturǎ create de artista vizualǎ Ruth Ardelean, cu al ei Atelier Jericho.
„Chiar dacă cânt pop, îmi place rock-ul… am avut perioada mea când mă îmbrăcam în negru. Obișnuiam să-mi scriu gândurile… de la 11 ani am avut un jurnal. Mi-am luat gândurile care erau scrise în caietul meu și așa a ieșit albumul «Gânduri țesute». Am făcut și pian și chitară și creez minimalist o schiță muzicală. Înțelegând partea armonică… creez ceva să aibe sens. Muzică cu sens. După apariția clipului viral cu istoria muzicii românești mi s-a propus din partea unei case de discuri din București să mă mut în capitala țării. Să cânt într-o trupă. Am verificat conținutul și am zis nu. Satisfacția noastră este că muzica ne reprezintă. Vrem să spunem ceva valoros. Să fie lucruri care aduc ceva frumos. Conceptul nostru se inspiră din ideea de a fi un om onest”, spune Ana Kui.
Formația Dincolo de Ziduri a luat naștere în 2009, când membrii trupei și-au propus să creeze și altfel de muzică, una pentru suflet, nu doar pentru divertisment. În luna iunie 2023 trupa a susținut un concert la Casa Tineretului din Timișoara unde a lansat albumul „Antiteză”, care a avut parte de o serie de cuvinte de laudă din partea mulltor reprezentanți ai breslei muzicale din Timișoara și nu numai.
„Nu ascult numai rock acasă. Ascult uneroi Hans Zimmer sau muzică corală… tot felul de layere. Gândirea mea muzicală merge în zona asta de masiv… epic… forță. A trebuit să învăț să lucrez cu Ana… să mă calmez”, spune Johnny Kui.
