Intenţionat, ieri, nu am scris nimic despre ziua naţională, despre patriotism, tricolor sau 
dragoste de România. A fost peste tot o avalanşă de roşu, galben şi albastru. Culori de care ne aducem aminte doar pe la sărbători.
Cred că iubirea de ţară nu se termină la 12 noaptea de 1 Decembrie.
Şi nici în 2 sau în 15 decembrie nu este o ruşine să vorbeşti despre România cu bunele şi relele sale în faţa celor care cred că e cool să cânţi „Deşteaptă-te române” doar de ziua naţională. Pentru că dragostea de România înseamnă şi a încerca să faci, în orice zi, ceva, cât de mic, ca să-i fie mai bine. Sau să nu-ţi fie ruşine să porţi tricolorul cu tine-n sub diverse forme chiar şi când nu e 1 Decembrie. Patrioţi nu sunt cei care vorbesc toată ziua despre binele României şi o fură pe rupte. Dacă ar fi chiar iubitori de ţară ar ciordi şi ei măcar cu 10% mai puţin.
Draga Dragos eu sincer cred ca te inseli amarnic deoarece in afara zonei centrale a municipiului eu nu am prea vazut drapele arborate si nici chiar la unele institutii. Ce sa mai vorbesc despre casele oamenilor unde puteai sa numeri pe degete drapelele arborate. Ma gindesc si ma intreb de ce am ajuns asa? Vedem la alte popoare mandria ca apartin acelor natiuni, respectul pentru simboluri,tara,institutii si ma intristez cand vad ce se petrece la noi.Ma intreb ce s-ar intimpla daca,doamne fereste,ar fi un razboi? Am vazut ca ai fost la defilare si sper ca ai fost atent la public cind s-a intonat imnul, ti-a placut ce ai vazut, mie deloc,dar multele comentarii?