UPDATE 5 Două explozii s-au produs, joi seară, în capitala Ucrainei, Kiev, iar autorităţile afirmă că armata rusă a comis atacuri cu rachete în timpul vizitei secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres.
Conform agenţiei Reuters şi posturilor de televiziune BBC News şi CNN, au avut loc cel puţin două explozii de amploare, joi seară, la câţiva kilometri de centrul oraşului Kiev.
Exploziile s-au produs la finalul întâlnirii secretarului general ONU, Antonio Guterres, cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că Rusia a lansat două rachete în districtul Şevcenkivski din Kiev. „Inamicul a atacat Kievul, au fost două atacuri în Şevcenkivski. Toate serviciile sunt funcţionale. Informaţiile despre victime sunt în curs de clarificare”, a declarat Vitali Kliciko, citat de agenţia Ukrinform. Alţi oficiali ucraineni afirmă că una dintre rachete a lovit un imobil rezidenţial şi că sunt victime.
Informaţiile despre cauzele exploziilor nu pot fi verificate din surse independente, conform BBC News.
UPDATE 4 Alianţa Nord-Atlantică este pregătită să ofere asistenţă pe termen lung Ucrainei în conflictul militar cu Rusia, afirmă secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, citat de BBC News.
„Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. Există în mod categoric posibilitatea ca acest război să dureze luni sau chiar ani”, a declarat Jens Stoltenberg, cu ocazia unei reuniuni a tinerilor.
Numeroase state din cadrul NATO oferă asistenţă militară Ucrainei în conflictul cu Rusia, izbucnit pe 24 februarie.
Jens Stoltenberg a precizat că statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, care s-au reunit zilele trecute în Baza militară americană Ramstein din Germania, se pregătesc să ofere Ucrainei armament standard.
UPDATE 3 Decizia statelor occidentale de a aproviziona cu armament Ucraina, Republica Moldova şi Georgia generează riscuri pentru securitatea Europei, a avertizat joi Administraţia Vladimir Putin.
„Tendinţa de a alimenta cu armament Ucraina şi alte ţări reprezintă o acţiune care ameninţă securitatea continentului şi provoacă instabilitate”, a declarat joi, potrivit CNN, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, răspunzând la o întrebare a presei despre intenţia Marii Britanii de a furniza armament suplimentar Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.
Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a sugerat miercuri că este esenţial să fie furnizat armament nu doar Ucrainei, ci şi Republicii Moldova, Georgiei şi naţiunilor din Balcanii de Vest. „Sunt unii care argumentează că nu ar trebui să furnizăm armament greu de teama de a nu provoca ceva mai rău. Dar opinia mea este că, de fapt, cea mai mare provocare ar fi lipsa de acţiuni. Şi trebuie să ne asigurăm că, alături de Ucraina, şi Balcanii de Vest, precum şi ţări precum Republica Moldova şi Georgia au rezilienţă şi capabilităţi de a-şi menţine suveranitatea şi libertatea”, a afirmat Liz Truss.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a condamnat vehement „actele teroriste” din regiunea separatistă moldoveană Transnistria. „Moscova consideră aceste evenimente ca fiind acte teroriste care au scopul destabilizării situaţiei. Condamnăm ferm tentativele de implicare a Transnistriei în evenimentele din Ucraina”, a declarat Maria Zaharova, potrivit cotidianului Le Figaro. Luni, sediul unei agenţii de securitate din regiunea separatistă moldoveană Transnistria a fost vizat de un atac cu rachetă, iar marţi au avut loc explozii la un turn de telecomunicaţii. Administraţia de la Chişinău a organizat o reuniune de urgenţă a Consiliului pentru Securitate Naţională. Ucraina a acuzat Rusia că pregăteşte provocări în Transnistria. În regiunea separatistă moldoveană Transnistria sunt staţionaţi 1.500 de militari ruşi.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat naţiunile care oferă asistenţă militară Ucrainei că riscă să fie vizate de riposte foarte rapide. „Dacă cineva din afară încearcă să intervină în Ucraina, reacţia noastră va fi cu viteza luminii. Avem la dispoziţie toate instrumentele de ripostă pe care alţii nu le au. Şi nu doar ne lăudăm cu ele, le vom utiliza dacă va fi necesar”, a declarat Vladimir Putin miercuri, conform BBC News, în cursul unei reuniuni cu parlamentari ruşi.
Luni, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că în Ucraina are loc un conflict prin intermediari între NATO şi Rusia şi că armamentul oferit de Occident Ucrainei constituie ţintă legitimă a armatei ruse. „Sigur că aceste arme sunt ţinte legitime pentru capabilităţile de atac ale armatei ruse. Nu putem vedea lucrurile altfel. Atunci când NATO este de facto într-un război prin intermediari cu Rusia, iar acest intermediar este aprovizionat cu armament, facem în război ceea ce trebuie făcut în război”, a afirmat Serghei Lavrov într-un interviu acordat presei ruse, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. Însă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a negat că Statele Unite ar fi într-un conflict militar cu Rusia prin intermediari, şeful Pentagonului subliniind că, „în mod clar, este lupta Ucrainei”.
Administraţia de la Moscova a acuzat Marea Britanie că oferă armament Ucrainei pentru a ataca poziţii de pe teritoriul Rusiei şi a ameninţat că nu va ezita să riposteze prin bombardarea centrelor decizionale de la Kiev, indiferent dacă acolo sunt şi consilieri militari străini.
UPDATE 2 Atacurile în zona de est a Ucrainei s-au intensificat joi, potrivit armatei ucrainene, în timp ce guvernul de la Kiev a atenţionat cu privire la mişcări ale forţelor ruse şi proruse la frontiera Ucrainei cu Republica Moldova, informează dpa.
Potrivit Statului Major al armatei ucrainene, forţele ruse şi-au înteţit în mod semnificativ ritmul atacurilor în estul Ucrainei. Moscova a comasat de asemenea forţe suplimentare lângă oraşul Izium, cu scopul aparent de a încercui forţele ucrainene în est.
De la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, o mare parte dintre lupte s-a concentrat în regiunile estice Lugansk şi Doneţk, care se află în parte sub controlul separatiştilor proruşi. La scurt timp de la declanşarea invaziei, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia recunoaşte independenţa acestor „republici populare” faţă de Kiev.
Guvernatorul Luganskului, Serhii Haidai, care este loial Kievului, a anunţat pe Telegram că s-au înregistrat distrugeri serioase în oraşele Lisiciansk şi Popasna. Patru persoane au fost ucise şi patru au fost rănite în atacuri ruse în regiunea Lugansk în ultima zi, a adăugat el. Armata rusă a lovit ţinte civile de zeci de ori, cu lovituri aeriene şi de artilerie, a mai spus Haidai.
Între timp, guvernul ucrainean urmăreşte cu îngrijorare evoluţiile din sud-vestul Ucrainei, după ce o serie de explozii au avut loc în regiunea separatistă prorusă Transnistria din Republica Moldova.
„Am considerat întotdeauna Transnistria un cap de pod care comportă unele riscuri pentru noi”, a declarat Mihail Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Zelenski, miercuri seara, potrivit agenţiei de presă Unian.
Regiunea separatistă transnistreană se află aproape de portul ucrainean Odesa.
Podoliak a estimat numărul de soldaţi ruşi desfăşuraţi în Transnistria la 1.500 – 2.000. El a descris recentele explozii drept o provocare a Rusiei, pentru a fi utilizate ca pretext pentru o acţiune militară.
UPDATE 1 Publicația rusă „Pravda” publică, azi, acuzații fără precedent la adresa României și speculează că țara noastră ar putea fi lovită de rachete.
Articolul din „Pravda” listează țările care furnizează arme Ucrainei și apoi încearcă să prezică unde ar putea Rusia să lovească în logistica și în instalațiile militare occidentale. „În primul rând, în România, care acum poate invada Transnistria pentru a salva frații moldoveni. În al doilea rând, în Polonia, prin care trece toată logistica occidentală pentru aprovizionarea cu arme. Aceste țări nu vor supraviețui atacului cu rachete Kalibr. Da, acesta va fi în mod oficial un preludiu al celui de-al treilea război mondial, dar primii care vor pierde vor fi aliații SUA, care se comportă greșit”, scrie Pravda într-o amenințare fără precedent.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy, a spus miercuri seara că decizia Rusiei de a întrerupe livrările de gaze către Polonia și Bulgaria arată că „nimeni din Europa nu poate spera să mențină o cooperare economică normală cu Rusia”, potrivit The Guardian.
„Conducerea Rusiei a lansat un nou șantaj energetic la adresa europenilor. Decizia de a întrerupe livrările de gaze către Polonia și Bulgaria este un alt argument în favoarea faptului că nimeni din Europa nu poate spera să mențină o cooperare economică normală cu Rusia”, a spus Zelenski.
Acesta consideră că Rusia folosește gazul ca pe o armă. „Rusia consideră nu doar gazul, ci orice comerț ca fiind o armă. Așteaptă doar momentul în care poate folosi una sau alta pentru a-i șantaja politic pe europeni”, a adăugat președintele Ucrainei.
Compania rusă de stat Gazprom a oprit miercuri livrările de gaze spre Polonia şi Bulgaria, întrucât cele două ţări au refuzat să achite importurile în ruble.
Ucraina a afirmat miercuri că se aşteaptă la „săptămâni extrem de dificile” împotriva armatei ruse care „a acumulat deja forţe pentru o ofensivă majoră în estul” ţării, o prioritate pentru Moscova.
„Avem săptămâni extrem de dificile în faţă”, a avertizat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un comunicat pe Facebook, lansând un apel ucrainenilor „la rezilienţă şi unitate” după mai bine de două luni de conflict cu Rusia.
„Din păcate, vom pierde mai mulţi soldaţi înainte de a câştiga”, a adăugat el, estimând că „vor fi mai multe distrugeri şi răniţi”.
Potrivit acestuia, armata rusă, „conştientă deja de înfrângerea strategică, va încerca să provoace cât mai multă suferinţă posibilă” soldaţilor ucraineni pe care i-a îndemnat „să reziste”. Mai devreme, armata ucraineană recunoscuse un avans al forţelor ruse în estul ţării, cu capturarea mai multor localităţi din regiunea Harkov şi din Donbas.
