UPDATE 5 Alianţa Nord-Atlantică va intensifica prezenţa militară în apropierea Suediei, inclusiv în Marea Baltică, dacă această ţară va decide să solicite admiterea în NATO, a declarat joi secretarul general Jens Stoltenberg.
„Trebuie să reamintim că, în cursul eventualului proces de aderare la NATO, va exista un puternic angajament politic al organizaţiei pentru susţinerea securităţii Suediei”, a declarat Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat postului suedez de televiziune SVT, conform cotidianului Le Figaro.
„Avem mai multe modalităţi de a face acest lucru, în special printr-o prezenţă intensă a NATO şi a forţelor sale în regiunile din apropierea Suediei şi în Marea Baltică”, a subliniat Jens Stoltenberg.
În contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina, Suedia şi Finlanda analizează posibilităţi de a depune cereri pentru aderarea la NATO. Pe fondul avertismentelor Rusiei, premierul Finlandei, Sanaa Marin, a cerut miercuri o decizie cât mai rapidă a NATO privind admiterea, în cazul în care va decide să formuleze o solicitare în acest sens, astfel încât să beneficieze rapid de garanţii de securitate. „Sperăm să avem o ratificare cât mai rapidă” a acordului de admitere de către statele membre NATO. „Aceasta ar fi cea mai bună garanţie de securitate pe care am putea-o avea. Sigur că discutăm în mod specific cu cele mai mari ţări din NATO pe tema garanţiilor de securitate şi a problemelor de securitate pe care le-am putea avea în perioada interimară”, a afirmat premierul Finlandei, referindu-se la discuţii cu oficiali din Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Franţa.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. „NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să „reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.
UPDATE 4 Agenţia Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei (AESA) a avertizat joi că liniile aeriene se confruntă cu pericole tot mai mari din cauza războiului din Ucraina; printre altele, aeronavele civile ar putea fi lovite accidental, transmite Reuters.
Un alt risc pentru aviaţia civilă este legat de atacurile cibernetice. „Aşa cum s-a dovedit în alte războaie, este uşor să se producă erori de identificare în zonele confuze de război. Apariţia acestui risc este comună pentru toţi combatanţii. Dacă luăm în considerare probabilitatea blocării echipamentelor electronice de asistenţă care pot fi implicate în navigaţie sau (…) în instrumentele de identificare, este uşor de observat posibilitatea ca aeronave nevinovate să fie ţintele unor rachete sau arme ghidate prin radar”, arată AESA într-un document publicat online.
UPDATE 3 Ucraina este puţin probabil să lanseze o contraofensivă în războiul său împotriva Rusiei înainte de mijlocul lui iunie, când speră să fi primit mai multe arme de la aliaţii săi, a declarat joi Oleksii Arestovici, consilier politic al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează Reuters.
De asemenea, Arestovici a spus că nu se aşteaptă ca ofensiva Rusiei în Ucraina să aibă vreun „rezultat semnificativ” până pe 9 mai, când Rusia celebrează victoria asupra Germaniei naziste, în Al Doilea Război Mondial.
Consilierul politic a mai informat că luptele continuă la complexul siderurgic Azovstal, unde combatanţi ucraineni şi câţiva civili sunt baricadaţi în oraşul port Mariupol, însă fără a da detalii.
La rândul său, şeful satului major al forţelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat joi că ţara sa are nevoie de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a se apăra împotriva rachetelor de croazieră ruseşti.
După o discuţie cu şeful Statului Major Interarme din Statele Unite, generalul american Mark Milley, Valeri Zalujnîi a spus că Rusia şi-a reluat loviturile cu rachete de croazieră.
„De aceea, problema furnizării Ucrainei de sisteme de rachete cu lansare multiplă precum M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) şi de M270 MLRS este una crucială”, a subliniat Zalujnîi.
UPDATE 2 Armata ucraineană a anunţat că luptele continuă la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei), unde Rusia „încearcă să-i anihileze” pe ultimii apărători din oţelărie, chiar dacă a anunţat o încetare a focului unilaterală începând de joi dimineaţă, relatează AFP.
„Ocupanţii ruşi sunt ocupaţi cu blocarea şi încercarea de a anihila unităţile ucrainene din interiorul Azovstal”, indică într-un comunicat joi dimineaţă armata ucraineană.
Trupele Moscovei, potrivit acesteia, „şi-au reluat ofensiva cu sprijinul avioanelor pentru a prelua controlul asupra combinatului”.
Acest comunicat intervine în timp ce Moscova a anunţat miercuri seara că forţele sale vor înceta focul timp de trei zile consecutiv, începând de joi 05:00 GMT, pentru a permite evacuarea civililor în continuare prezenţi la Azovstal, în jur de 200 de persoane, potrivit primarului Mariupolului, Vadim Boicenko.
Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, care conduce apărarea de la combinat, a indicat la rândul său într-o înregistrare video difuzată miercuri seara că forţele ruse au reuşit să intre în oţelărie unde au loc „lupte violente şi sângeroase”.
„De două zile, inamicul a reuşit să intre în incinta combinatului”, a afirmat el în înregistrarea video publicată pe Telegram.
„Sunt mândru de soldaţii mei, care depun eforturi supraomeneşti pentru a rezista asaltului inamic.
Sunt recunoscător lumii întregi pentru sprijinul colosal acordat garnizoanei din Mariupol. Soldaţii noştri merită aceasta”, a adăugat el.
Combinatul siderurgic Azovstal, un imens complex străbătut de reţele subterane, este ultima redută a rezistenţei ucrainene în faţa armatei ruse, care asediază acest port strategic de la Marea Azov de la începutul lunii martie. Predarea sau capitularea acesteia va fi o victorie importantă pentru Moscova, notează AFP.
Primarul Vadim Boicenko a cerut joi continuarea evacuărilor din oraş, efectuate cu ajutorul Naţiunilor Unite şi al Crucii Roşii. „Luptăm împreună pentru a salva fiecare persoană, fiecare locuitor al Mariupolului”, a spus el.
UPDATE 1 Rusia pretinde că a ucis peste noapte 600 de combatanți ucraineni în atacuri de artilerie. Rusia spune că artileria sa a lovit mai multe bastioane ucrainene.
„Forțele armate ale Federației Ruse continuă operațiunea militară specială în Ucraina”, a precizat Ministerul Apărării, conform Reuters.
„Peste 600 de naționaliști și 61 de unități de arme și echipamente militare au fost distruse”, conform Ministerului Apărării.
Ministerul Apărării a mai spus că rachetele sale au distrus echipamente de aviație de pe aerodromul Kanatovo din regiunea centrală ucraineană Kirovohrad și un mare depozit de muniții din orașul Mikolaiv, situat în sudul Ucrainei.
Imaginile din teren arată însă și cum o rachetă distruge un pod pe care circulau mașini civile, în regiunea Dnipro.
Yesterday’s moment of a #Russian missile hitting a bridge in #Dnipro. pic.twitter.com/S4PQEv6yqM
— NEXTA (@nexta_tv) May 5, 2022
Rusia a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina la 24 februarie, în ceea ce a numit o operațiune specială pentru a reduce capacitățile militare ale vecinului său din sud și pentru a „elimina” „naționaliști periculoși”.
Forțele ucrainene au opus o rezistență dură, iar Occidentul a impus sancțiuni radicale Rusiei în încercarea de a o forța să-și retragă forțele.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenskyi, a anunțat că „nu va fi de acord cu un conflict înghețat” cu Rusia. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs video la Summitul Consiliului CEO al Wall Street Journal, potrivit BBC.
Conflictele înghețate sunt zone de instabilitate continuă, pe care Rusia a fost acuzată anterior că le-a folosit în avantajul său, susține președintele ucrainean.
Zelenski spune că acordurile anterioare cu Rusia, cum ar fi Minsk-1 și 2, care au încercat să pună capăt conflictului din regiunea ucraineană Donbas, „au fost încălcate” de Rusia și „nu au fost serioase”.
„Ucraina cu siguranță nu va intra din nou într-o astfel de mlaștină diplomatică”, a precizat Zelenski.
Compania rusă Gazprom a anunţat că exporturile de gaze naturale către China au crescut cu 60% în primele patru luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit South China Morning Post.
Gigantul rus din domeniul gazelor Gazprom a anunţat că exporturile de gaze naturale către China au crescut cu 60% în primele patru luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit South China Morning Post.
