O delegație alcătuită din șase membri ai comisiei de cultură și educație a parlamentului european, condusă de europarlamentarul Andrey Slabakov, se află de trei zile la Timișoara, pentru a vedea la fața locului cum se desfășoară programul Capitalei Europene a a Culturii Timișoara 2023 și pentru discuții cu principalii finanțatori ai acestuia – ministerul Culturii, administrația județeană și cea municipală. Andrey Slabakov a ținut să remarce câteva premiere timișorene, precum primul iluminat electric stradal din Europa sau primul tramvai tras de cai din sud-estul continentului, care au conferit Timișoarei de multă vreme statutul de oraș european, adăugând că titul de capitală europeană a culturii creează noi punți între țările Uniunii Europene, care trebuie păstrate și după încheierea anului. „Titlul de Capitală Europeană a Culturii al unui oraș creează punți între oamenii din Uniunea Europeană. Criza, pandemia și războiul sunt temporare dar arta este eternă și sunt sigur că Timișoara va avea mare succes în anul de Capitală Europeană a Culturii” a precizat rueoparlamentarul bulgar.
Europarlamentarii români Victor Negrescu și Vlad Botoș au ținut să precizeze că au pledat pentru decalarea evenimentelor cu doi ani, ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie, ceea ce a permis o mai bună pregătire a acestora.
Oaspeții au dat asigurări că impresiile în urma vizitei sunt pozitive, au remarcat o mai mare vizibilitate a artiștilor locali, multiculturalitatea orașului, promovarea artei contemporane pe lângă patrimoniul istoric existent, și au subliniat necesitatea de a gândi proiecte pentru anii care urmează, iar Viola von Cramon-Taubadel, reprezentantă a Partidului Verzilor din Germania, a promis că va reveni la vară, pentru a vedea cum evoluează programul. Ea a precizat că a ascultat atât păreri laudative cât și voci critice la adresa evenimentelor culturale, admițând că sunt necesare îmbunătățiri și considerând că acestea trebuie să fie accesibile pentru toate grupurile sociale și caracterizate prin diversitate. Iuliu Winkler a sugerat trei direcții ale evenimentelor culturale – reinterpretarea spiritului Timișoarei, o mai mare implicare a tinerilor în teme precum multiculturalitatea și multilingvismul și implicarea tuturor comunităților etnice. Împreună cu colegul său austriac Hannes Heide, a dat asigurări că susține aderarea României la spațiul Schengen, alături de Bulgaria, pentru a facilita legăturile cu restul țărilor europene.
Toți membrii delegației au precizat că acest titlu obținut de Timișoara trebuie să aibă consecințe în anii care urmează, și prin proiecte locale coerente ale municipalității să poată obține finanțări pe termen lung din fonduri europene, căci sunt foste capitale culturale care au dat faliment iar România are posibilitatea de a avea o nouă capitală europeană a culturii abia în 2035.
