După primul semestru care a trecut de când Timișoara a devenit oficial capitală europeană a culturii, Asociația Timișoara 2023, rămasă cu puține atribuții, de natură administrativă, după înființarea Centrului de proiecte Timișoara care decide finanțarea „inițiativelor culturale”, a convocat adunarea generală a acționarilor într-o ședință extraordinară, pentru a prezenta un raport al activității, care a vizat cele patru componente ale asociației – comunicare și marketing, parteneriate, voluntariat și monitorizare. În fața unui auditoriu extrem de restrâns, semn că cei mai mulți din cei 120 de membri ai asociației nu mai manifestă interes pentru activitatea acesteia, rezultatele activității asociației au fost prezentate într-o lumină extrem de pozitivă, uneori chiar exagerată.
Într-un impecabil limbaj corporatist, s-a arătat că până acum au fost prezenți la Timișoara 160 de jurnaliști români și 70 străini, din 11 țări, s-a precizat numărul de apariții pe toate canalele media dar și numărul celor care au folosit diverse rețele de socializare, cu precizarea că 37% din știrile relatate au avut un ton pozitiv, 63% unul neutru iar știri negative n-ar fi existat deloc.
S-au enumerat „proiectele de creație” prin care evenimentele cuprinse în program au fost popularizate. Site-ul construit pentru programul cultural, despre care s-au dat asigurări că va putea fi folosit în viitor și pentru alte domenii a avut parte de o adevărată prezentare de inițiere, ca pentru un profan în tainele internetului, atât de exhaustivă încât a reușit să-l irite pe Florin Iepan, unul din acționarii prezenți la adunare care avea să vină și cu mai multe propuneri pentru o mai bună funcționare a asociației. A fost menționată și creșterea numărului voluntarilor de la debutul oficial al capitalei, cei mai mulți participanți la unul sau două evenimente, dar problema spinoasă rămâne cea a obținerii fondurilor pentru comunicarea programelor, care încă nu s-au primit.
În cadrul discuțiilor care au urmat prezentării „ca la carte” făcute de vorbitori, concluzia a fost că „în ciuda impresiei noastre că e ceva monumental, programul nu are efectul scontat”, după cum a remarcat Florin Iepan, sugerând totodată că ar trebui să se renunțe la stilul propagandistic, la „bățoșenie” și la numeroasele clișee care nu mai au impact, mai ales asupra tinerilor. După șase luni de evenimente, Timișoara nu se află nici măcar între primele zece destinații turistice ale României, și nu numai că străinii sau cei din alte părți ale țării n-au habar de ceea ce oferă capitala culturală, dar nici măcar timișorenii din cartierele mai mărginașe ale orașului n-au idee de ceea ce se întâmplă în oraș, în ciuda „realizărilor” echipei de comunicare.
Corect! Asta o spune un timisorean get-beget. Dl. Iepan are perfecta dreptate, eu unul habar n-am despre oferta deosebita a capitalei culturale europene ce suntem.
cum sa nu? cunoastem foarte bine programul: „vrem bani”
Mult prea multa fanfaronada si bani aruncati. Stateam la o terasa la care se asculta o muzica veritabila, cand a inceput un spectacol de dans absolut grotesc pe niste ritmuri (de fapt, zgomote) infernale care au oripilat toata zona Bastionului. Zeci de voluntari inutili, sute de fotografii, agresivitate si zgomot. O parte din Timisoara, capitala…..jalnic!!!