Joi seara, scena muzicală timișoreană a fost zguduită de un eveniment care a adus în fața publicului două formații locale, Volga ARM și Mostre, în cadrul celei de-al zecelea showcase Muzicon. În luna noiembrie a anului trecut scena muzicală locală a avut parte de lansarea oficială a conceptului Muzicon Showcase, care își dorește să dea un suflu „fresh“ scenei muzicale din orașul care cu decenii în urmă era considerat epicentrul scenei rock din țara noastră.
Prima trupă care a cântat ieri seară la D’arc, Volga ARM, a reușit să-și vrăjească publicul cu un post-rock amestecat cu porțiuni de punk și alte bunătățuri. Dincolo de pantalonii scurți cu care apare de fiecare data în concerte solistul Toma, formația se descrie ca „o trupă nouă cu muzicanți noi şi vechi, ce şi-a avut perioada de incubație în anii 2020-2021, când au fost compuse piese, scrise versuri, gândite platforme program, renunțat la tot şi reînceput, totul într-o maniera aleatorie şi inconsecventă“. Primele compoziții realizate de Toma, Joy și Denis au fost servite publicului încă de anul trecut, iar recitalurile susținute în anul în care Timișoara se mândrește cu eticheta de capitală culturală europeană au demonstrat că trio-ul local care amintește într-o oarecare măsură de Persona are un drum muzical binedefinit. Alături de compozițiile propria, trupa a cântat și o piesă din repertoriul trupei belgiene Deus, iar una din piesele lor numită „peia, peia, oshueia“ are parte de o poveste cât se poate de hazlie, cuvintele din refren reprezentând primele sunete spuse de fetița solistului formației. Cei trei muzicieni din Volga ARM ne-au dezvăluit faptul că albumul lor de debut urmează să fie înregistrat „analogic“ în cursul lunii octombrie, iar următorul recital al trupei va avea loc sâmbătă 7 octombrie la Anturaj.
Cei patru băieți care alcătuiesc proiectul Mostre amestecă cu un deosebit talent porțiuni de muzici considerate de unii drept „experimentale“ cu sunete care pot fi încadrate în categoria „pop“, iar ghiveciul rezultat este mai mult decât gustos. Acest fapt se datorează indubitabil faptului că „preparatele“ din care este zămislit ghiveciul oferă urechilor spălate o audiție surprinzătoare. Una din compozițiile trupei pare a fi coloana sonoră a oricărui joc video din anii ’80 peste care s-au adăugat synth-uri contemporane, iar o altă bucată prezentată în concertul de ieri, poate fi încadrată în categoria melodiilor scrise împotriva simplității pop-ului actual. Hibridul acesta de mostre sonore din diverse genuri muzicale te unge pe suflet încă de la prima audiție, iar urechile avide de sonorități mai puțin facile sunt răsplătite pe deplin. Piesele tinerei trupe timișorene sunt pline de artificii sonore care zugrăvesc în fața ochilor publicului o frescă medievală recent restaurată care și-a recăpătat coloritul inițial. Tratamentul la care a fost supus stratul pictat include nelipsitele porțiuni de genuri muzicale care au definit ultimele decenii dar și exuberanțe din zona muzicii electronice actuale.
Pe scurt, recitalurile susținute de Adolf Vegh – bass, Mihai Pascu – tobe, sampler, Vlad Panea – clape, synth și Flavius Vutan – chitară, synth, voce fac parte din categoria celor care nu au cum să treacă neobservate pentru melomanii care aspiră la chestii muzicale interesante.
E din sertarul acela cu bunătățuri care curpind un balsam sonor pentru urechile care nu se hrănesc cu aranjamente muzicale de grădiniță. Cliișeele actuale autohtone spun că pentru a avea success, trebuie să vii în fața publicului cu piese care conțin patru acorduri și texte puerile. Timișorenii ocolesc cu bună știință aceste clișee și în locul textelor oferă inserții sonore „blană“ (între piese). Muizca lor este o combinație de bucățele sonore de bun gust, în care se amestecă aparent haotic influențe de drum and bass, rock din visteria unor nume ca Pink Floyd sau Dream Theater dar și stropi de „electronice“ din categoria unor nume actuale ca Rival Consoles, Actress sau Moderat. În așteptarea albumului de debut nu ne rămâne decât să constatăm că scena locală are parte de apariții cât se poate de fresh, iar inițiativa celor de la Muzicon de a coagula trupele din Timișoara este cât se poate de binevenită.