Pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși și romano-catolici prăznuiesc Boboteaza, care semnifică Botezul Domnului în râul Iordan, și încheie șirul sărbătorilor de iarnă începute în Ajunul Crăciunului. Boboteaza este amintită din secolul al II-lea și era sărbătorită împreună cu Nașterea Domnului, iar din secolul al IV-lea au început să fie celebrate separat.
Sărbătoarea, numită și Dumnezeiasca arătare sau Epifania de biserica romano-catolică, celebrează venirea lui Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, din Galileea și botezarea la 30 de ani cu botezul pocăinței de sfântul prooroc Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt pentru a-L descoperi și recunoaște.
Ioan, cel care îi îndemna pe iudei să se pocăiască, le cerea înainte de a-i boteza să-și mărturisească păcatele, le spunea că îi botează doar cu apă, dar după ce va veni Iisus, vor fi botezați cu Duh Sfânt. Prin botezul din râul Iordan, Cel fără de păcat a luat asupra Lui păcatele tuturor oamenilor, pe care le va răscumpăra prin sângele Său, pe cruce. Botezul Domnului a fost lucrarea Sfintei Treimi, când cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel peste El, Fiul primind botezul lui Ioan, care s-a transformat acum dintr-un botez al pocăinței într-o taină a lui Dumnezeu, sfințind astfel creația, nașterea omului care primește darul Sfântului Duh.
În ajun și în ziua de Bobobează, la rugăciunile arhiereilor și preoților din bisericile ortodoxe, se sfințește Aghiasma Mare cu puterea Duhului Sfânt.
Folosită și la sfințirea caselor, a mâncărurilor sau a animalelor cu prilejul acestei sărbători, aghiasma poate fi băută de credincioși până în 14 ianuarie.
În 7 ianuarie, creștinii sărbătoresc Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, cel ce a vestit venirea acestuia și a slujit la taina Botezului, punând mâna pe creștetul lui Iisus din Nazaret.
