În 30 ianuarie, biserica ortodoxă sărbătorește Sfinții Trei Ierarhi – Sfântul Vasile, episcopul Cezareei, unul dintre cei mai importanți părinți ai bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini, Grigorie Teologul, un mare învățător al bisericii, și Ioan Gură de Aur, episcop, teolog și predicator. Sărbătoarea Sfinții Trei Ierarhi a fost hotărâtă în 1081de către patriarhul Constantinopolului, în memoria acestora.
Vasile cel Mare este considerat unul din cei trei arhiepiscopi importanți ai bisericii răsăritene în secolul al IV-lea. A studiat la Cezareea, Constantinopol și Atena, dobândind cunoștințe temeinice de filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică. Scrierile sale au apărat teza Trinității și au stat la temelia vieții monahale, el fiind considerat părintele monahismului răsăritean, cel care a pus bazele regulilor vieții monahale, cerând călugărilor să se preocupe nu numai de mântuirea personală, ci și în folosul aproapelui. A întemeiat primele azile și spitale pe lângă biserică în ajutorul celor săraci și neputincioși, îndemnându-i pe cei înstăriți să-și folosească averea în sprijinul nevoiașilor.
Grigorie Teologul a fost un mare învățător al bisericii, care, în timp ce studia gramatica, retorica, filosofia, matematica și poezia, a devenit un apropiat al lui Vasile cel Mare, de care l-a legat o prietenie întreaga viață. A primit botezul la Constantinopol, după care s-a retras în singurătate și a dus o viață de ascet, studiind Sfânta Scriptură și alte scrieri creștine. Hirotonit preot de tatăl său, l-a ajutat la păstorirea eparhiei acestuia, tulburată de erezii, iar câțiva ani mai târziu, a fost ales episcop al Cezareei iar apoi de Nazians, a participat la al doilea Sinod Ecumenic, unde s-a opus ereziei ariene, susținând dubla natură dumnezeiască și umană a lui Iisus Christos și misterul Sfintei Treimi, care nu poate fi explicat pe cale rațională. Pentru cele cinci cuvântări teologice ținute la Constantinopol, a primit supranumele de Teologul. Moaștele sale sunt în mai multe locuri, un fragment de craniu aflându-se la mănăstirea Slatina, ctitorită de domnitorul Alexandru Lăpușneanu.
Ioan Gură de Aur, episcop, teolog și predicator în secolul al IV-lea și începutul secolului al V-lea, este recunoscut și de biserica romano-catolică și de cea anglicană, care îl sărbătoresc în luna septembrie.
El a deslușit învățături morale din Sfânta Scriptură, a îndemnat oamenii la milostenie, s-a îngrijit mai cu seamă de nevoile săracilor și a dus o viață de ascet. Criticile aduse fastului imperial și reformele în rândul clerului au stârnit numeroase nemulțumiri și a fost trimis în exil în Caucaz, dar s-a săvârșit din viață pe drum. Moaștele sale, luate de cruciați în anul 1204, când aceștia au devastat Constantinopolul, au fost duse la Roma, fiind restituite Constantinopolului în 2004, de papa Ioan Paul al II-lea.
