Infracțiunea de abuz în serviciu este săvârșită de către un funcționar public care acționează contrar legii și atribuțiilor de serviciu. În egală măsură, se săvârșește un abuz în serviciu și în momentul în care funcționarul alege să nu își îndeplinească sau să omită anumite îndatoriri pe care le presupune funcția sa. În ambele situații infracțiunea de serviciu este săvârșită cu intenție. Va fi intenție directă, în prima ipoteză, respectiv intenție indirectă (eventuală), în cea de-a doua. Scopul funcționarului care recurge la o astfel de faptă infracțională este același: de a obține beneficii, avantaje pentru sine sau pentru altcineva, iar urmarea va fi întotdeauna producerea de pagube sau vătămarea drepturilor și intereselor unei persoane fizice/juridice.
Articolul 297 Cod Penal reglementează infracțiunea de abuz în serviciu și prezintă cele două ipoteze în care aceasta se poate produce:
- Prima, redată de alin.
(1), presupune neîndeplinirea unui act prevăzut de o lege, o ordonanță simplă sau de o ordonanță de urgență a Guvernului, ori un alt act normativ care avea în acel moment putere de lege/îndeplinirea defectuoasă prin încălcarea unei dispoziții dintr-un astfel de act normativ. Pedeapsa în această situație este închisoarea de la 2 la 7 ani și exercitarea dreptului de a ocupa o funcție publică. - Cea de-a doua, redată de alin. (2), presupune: încălcarea unui drept al unei persoane/creearea unei situații particulare în care persoana se va afla în inferioritate pe considerente de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. Pedeapsa este aceeași.
Mai multe detalii despre cine anchetează, despre complicitatea la abuz în serviciu și ce pedepse sunt prevăzute, pe legalbadger.org.
