Complexul Muzeal Arad deschide astăzi, pentru public, în spațiul expozițional al Palatului Cultural, expoziția internațională „Soldații de teracotă – Armata nemuritoare a primului împărat chinez”, realizată în colaborare cu „Móra Ferenc Múzeum” din Szeged și itinerată pentru prima oară în România, care va putea fi vizitată până în primăvara anului viitor. Exponatele sosite la Arad au fost montate în spațiul expozițional cu intrarea dinspre Piața George Enescu, la intrarea în expoziție fiind amplasată o replică a statuii unui general, rang reflectat de înălțimea statuii și de caracteristicile armurii, părului și bărbii. Ofițerii care serveau sub comanda generalilor erau soldați bine antrenați și comandau diverse formațiuni de luptă, așa cum sugerează statuia ofițerului amplasată lângă cea a generalului.
Cea mai importantă descoperire arheologică din a doua jumătate a secolului XX
Cei 45 de războinici de teracotă prezentați în expoziție sunt replici fidele – ca mărime, formă și detalii – ale unor statui originale din celebra armată de teracotă îngropată lângă mausoleul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang (259 î.Hr. – 210 î.Hr.), unul din cele mai mari morminte din lume, zidul exterior având o lungime de 1.200 de metri și o lățime de 900 de metri. Lucrările, la care au participat în jur de 700.000 de oameni din întregul imperiu, au durat aproape 40 de ani și nu fuseseră complet terminate în anul morții împăratului. Mausoleul nu a fost încă deschis, cercetarea aceastuia fiind preconizată pentru anul 2050.
Armata de teracotă, descoperită în 1974, la câțiva ani după ce Mao Zedong declanșase revoluția culturală, concretizată și printr-o distrugere a relicvelor din trecut, reprezintă cea mai semnificativă descoperire arheologică a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Sculpturile, descoperite din întâmplare în apropierea mormântului împăratului de sătenii din Lintong, în China Centrală, înfățișează războinici de diferite înălțimi, în funcție de gradul militar, generalii fiind cei mai înalți, care de război, cai, alături de săbii de bronz elegante și lungi sau ornamente din aur și argint. Soldații infanteriști în armură alcătuiau principala forță de atac a armatei, această unitate fiind alcătuită din războinici bine pregătiți, puternic înarmați, antrenați pentru lupta corp la corp.
Armata de teracotă a primului împărat chinez, pentru prima oară în România
Statuia unui arcaș în genunchi care avea odinioară o arbaletă reală, așezată în zona centrală a expoziției, sugerează mișcare și dinamism, spre deosebire de forma mai rigidă și statică a majorității statuilor. Se remarcă, de asemenea, o replică fidelă a statuii unui soldat care conduce doi cai, cu rol important în armată, aceștia fiind folosiți nu doar pentru luptă, ci și pentru transportul încărcăturilor sau misiuni de recunoaștere. Fără excepție, caii descoperiți în săpături erau reprezentați într-o poziție statică, dar erau echipați cu harnașament autentic, iar călăreții sau îngrijitorii cailor se aflau îngropați în imediata lor vecinătate.
Expoziția deschisă la Arad este însoțită de panouri explicative tematice, proiecția filmului documentar „Istorie monumentală, comorile armatei de teracotă” și vitrine cu obiecte muzeale: capetele de lut ale unor războinici chinezi și replici la scară a redusă a două care de luptă descoperite lângă mausoleul primului împărat chinez. În timp ce primul car de război are o structură mai ușoară, deschisă, potrivită pentru luptă, cel de-al doilea este mai masiv, închis, cu o destinație în mod evident diferită. Cele două modele sunt extrem de utile pentru reconstituiri detaliate ale carelor de război din acea perioadă. Expoziția este completată cu un spațiu adaptat pentru activități de pedagogie muzeală, cu jocuri interactive pentru copii.
Replici fidele ale artefactelor originale
Cercetările arheologice, încă în desfășurare, au scos la iveală peste 6.000 de soldați, 130 de cavaleri cu 520 de cai și 150 de cai de cavalerie, toți în mărime naturală, și se estimează că în gropile identificate s-ar putea găsi peste de 8.000 de soldați. Potrivit specialiștilor, sculpturile din teracotă au fost îngropate împreună cu împăratul, pentru a-l proteja în viața de apoi.
În alte gropi au mai fost descoperite figurine de teracotă reprezentând acrobați, culturiști și muzicieni.
Matrițele de silicon folosite pentru realizarea statuilor expoziției au fost preluate de la artefactele originale, iar obiectele au fost create din lut găsit în zona sitului, folosind metodele originale și cu ajutorul meșterilor locali, fiecare statuie având trăsături și expresii faciale unice. Tehnica cu care au fost realizate statuile, indiferent de rangul războinicilor, este în esență aceeași. Meșterii chinezi au creat un sistem similar, folosind matrițe pentru a modela părțile individuale ale statuilor, iar după uscare și ardere în cuptoare uriașe care trebuiau menținute la 1.000 de grade Celsius timp de cel puțin cinci zile, alți meșteri asamblau statuile folosind lut umed. Sculptorii specializați realizau capetele individual, folosind straturi subțiri de lut pentru a personaliza trăsăturile faciale iar acestea erau atașate de corpurile statuilor după ardere. În etapa finală, statuile erau pictate în diferite culori: fețe, mâini, păr sau elemente de vestimentație, toate separat.
Mausoleul Qin Shi Huang și armata sa din teracotă au fost declarate de UNESCO, în 1987, patrimoniu cultural universal, și alături de palatul imperial din Beijing – numit Orașul Interzis – și Marele Zid, senzaționala descoperire reprezintă cea mai mare atracție turistică din China.
