div class="wp-block-image">

O mare parte a creștinilor din bisericile răsăritene, printre care și cei din România, și creștinii catolici celebrează astăzi, 25 decembrie, Crăciunul, zi stabilită conform calendarului gregorian. Această zi semnifică venirea pe lume a lui Iisus Christos și este una din cele mai importante sărbători liturgice ale religiei creștine, care face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin, căci este ziua întrupării lui Dumnezeu pentru a mântui oamenii și a-i ajuta să-și ispășească păcatele.
Potrivit Sfintei Scripturi, Fecioara Maria, împreună cu Dreptul Iosif, au plecat de la Nazaret spre Betleem, pentru a participa la recensământul din timpul împăratului Octavian Augustus. Negăsind loc la nici un han din cetate, s-au adăpostit într-un staul de la marginea acesteia, unde, potrivit profețiilor mesianice, Fecioara Maria l-a adus pe lume pe Iisus și l-a așezat într-o iesle. În noaptea sfântă, îngerii au vestit păstorilor Nașterea Mântuitorului lumii, care au dus vestea mai departe. Tot atunci, cei trei magi de la Răsărit – Melchior, Baltazar și Gaspar – care urmaseră o stea până la Betlem s-au oprit la staulul în care se afla Pruncul Sfânt, pentru a I se închina și a-I lăsa darurile împărătești aduse Lui, aur, care era oferit regilor, tămâie, care simboliza natura divină a lui Iisus, și smirnă, care semnifica patimile viitoare care l-au consacrat drept Rege și Dumnezeu. Cum Irod, regele Iudeii, poruncise ca toți băieții din Betlem care aveau mai puțin de doi ani să fie uciși pentru a împiedica profețiile despre Conducătorul care îi va lua locul, Maria și Iosif, împreună cu pruncul nou-născut, au reușit să fugă în Egipt, întorcându-se mai târziu la Nazaret.
Printre cele mai frumoase obiceiuri legate de sărbătoarea Crăciunului, care începe în seara de Ajun, sunt slujbele religioase dedicate Nașterii Domnului, colindele, mersul cu Steaua pentru a vesti nașterea lui Iisus, împodobirea bradului și venirea lui Moș Crăciun, așteptat cu emoție și nerăbdare mai ales de cei mici, darurile care se fac celor dragi și mesele festive după cele 40 de zile de post, cu preparatele proaspete făcute după tăierea porcului de Ignat, sarmale și cozonac.
În România, Crăciunul este sărbătorit timp de trei zile. În cea de-a doua zi a praznicului se sărbătorește Soborul Maicii Domnului, în semn de cinstire a Fecioarei Maria care a îngăduit Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, Cel venit să elibereze și să mântuiască neamul omenesc.
Cea de-a treia zi de Crăciun este pentru credincioșii ortodocși și greco-catolici și sărbătoarea Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan, unul din ucenicii lui Iisus și cel dintâi martir al bisericii, care și-a dat viața pentru credință. El fusese ales de apostoli pentru a fi diacon, l-a urmat pretutindeni pe Iisus și a fost martorul faptelor Sale. Pentru credința sa și pentru puterea de a săvârși minuni, Sfântul Ștefan a fost numit și arhidiacon. Predicile sale despre învățăturile lui Iisus i-au nemulțumit pe farisei, care l-au adus în fața Sinedriului, unde a fost acuzat de blasfemie. Fiind găsit vinovat, a fost condamnat la moarte prin lapidare, devenind primul martir ucis pentru că mărturisise credința în Iisus. Potrivit Noului Testament, printre cei care l-au judecat și care au asistat la uciderea lui s-a aflat și Saul, cel care avea să se convertească ulterior la creștinism, devenind Sfântul Pavel.