Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă, duminică, de Biroul Electoral Central, au declarat, pentru Mediafax, surse oficiale.
Biroul Electoral Central a respins candidatura candidatului pro-rus Călin Georgescu.
Zece din cei 14 membri ai BEC au votat împotriva acceptării candidaturii.
Susținătorii lui Georgescu au început să fie extrem de violenți și au rupt gardurile de protecție.
Se pare că nu au fost respectate chestiuni „de formă și de fond”.
UPDATE Biroul Electoral Central (BEC) a analizat patru dosare de candidatură pentru alegerile pentru funcția de președinte, iar trei dintre ele au fost respinse. Este vorba de dosarele independenților Ion Popa, Maria Marcu și Călin Georgescu.
BEC arată că au fost decizii privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Ion, Maria Marcu și Călin Georgescu.
Potrivit comunicatului de presă transmis de BEC, a fost și o decizie privind înregistrarea candidaturii independente a lui Nicușor-Daniel Dan și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
UPDATE 2 Biroul Electoral Central (BEC) motivează faptul că i-a respins candidatura lui Călin Georgescu având în vedere decizia Curții Constituționale a României (CCR), care este obligatorie „erga omnes”. În aceste condiții, depunerea candidaturii apare ca „irelevantă”.
BEC transmite că a analizat jurisprudența Curții Constituționale a României în materia contenciosului electoral prezidențial, instanța de contencios constituțional a statuat „în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru funcția de președinte al României trebuie să îndeplinească condițiile care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de președinte al României, și anume să respecte Constituția și să apere democrația”.
În contextul în care propunerile de candidați pentru alegerea președintelui României se depun la BEC, „Biroul Electoral Central (…) constată că deciziile / hotărârile Curții sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale”.
Astfel, „BEC este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curții fac parte din ordinea constițională și sunt general obligatorii erga omnes, așadar și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea președinteljui României”.
„În această împrejurare, BEC constată că procesul electoral a fost emanat în 2024.
Iar prin hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, CCR a anulat întregul proces electoral”, se arată în motivarea BEC.
Relevant pentru BEC este faptul că hotărârea Curții, analizează și statuează că „maniera în care candidatul a cărei candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din forma sacrosanta a jurământului depus de persoana aleasă în funcție a președinte al României”.
„În concluzie, (…) atâta timp cât instația de contencios constituțional a statuat deja cu privirea la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral apare ca inelevantă. Deci, pe cale de consecință, în aplicarea hotărârilor Curții nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv 32 din 6 decembrie, republicată, Biroul Electoral decide restringerea înregistrării candidaturii”, potrivit motivării.
