Sărbătorile pascale prilejuiesc organizarea unei expoziții intitulate „Tradiții, sărbători pascale”, care va fi deschisă în sala de expoziții temporare a Complexului Muzeal Arad din incinta Palatului Cultural și al cărei vernisaj va avea loc luni, 7 aprilie, la ora 9:00. Expoziția prezintă piese din colecția de etnografie a Complexului Muzeal Arad care reflectă pregătirea pâinii, precum și piese din interiorul tradițional al județului Arad, casa fiind locul unde aveau loc toate activitățile. Curatorii expoziției sunt muzeografii dr. Gabriel Hălmăgean și dr. Sorin Sabău.
În cadrul expoziției, copiii vor avea parte de 11 ateliere demonstrative „Aluaturi tradiționale de Paști”, care își propun inițierea copiilor și tinerilor în pregătirea aluaturilor tradiționale din gospodăria țărănească pentru praznicul Sfintelor Paști. Aurica Tira din localitatea Gurba va fi cea care le va arăta materiile prime necesare și cantitățile, modul în care se frământă aluatul și formele specifice acestei sărbători iar muzeograful dr. Gabriel Hălmăgean explică simbolistica acestora: „Apogeul pregătirilor pentru masa de praznic este atins în Săptămâna Mare, când sunt preparate aluaturile pentru masa familiei, se vopsesc ouăle, se sacrifică animalele.
Când vorbim despre mesele sărbătorești din lumea satului, pâinea albă din făină de grâu era un aliment care acompania întotdeauna celelalte mâncăruri. În gândirea tradiţională pâinea concentrează o simbolistică în totalitate benefică: bucurie, rodnicie, belşug, fertilitate, puritate. Înscrise pe o axă comună toate aceste semnificaţii explică prezenţa nelipsită a pâinii sau a colacilor în performarea secvenţelor rituale, ceremoniale sau festive din cadrul sărbătorilor tradiţionale. Indiferent că vorbim de pâinea zilnică sau de formele ei prezente la marile praznice ingredientele folosite sunt aceleași: făină, apă, sare și drojdie”. Pâinea rituală pentru biserică este prezentată cu ajutorul documentarului „Obiceiuri de Paști la Șepreuș”, unde se pregătesc trei tipuri de aluat pentru sărbătorile pascale: prescurile care au forma celor cinci sau șapte pâini lipite ce formează o cruce, paştile – pâini rotunde și paoșii – colaci cu împletituri din aluat deasupra. La pregătirea aluaturilor rituale participă numai femeile văduve de cel puţin șapte ani împreună cu prescurăriţa. Înainte de a introduce pâinea în cuptor, prescurăriţa este cea care aplică cu pristolnicul, acea ştampilă rudimentară din lemn pe care sunt însemnate literele I.S.N.I.K.A., pe prescuri şi paşti. Filmul documentar surprinde toate pregătirile din Săptămâna Mare care preced praznicul Paștelui într-o localitate din Câmpia Aradului, reunite într-un obicei denumit „gazda paștilor”. Atelierele demonstrative, la care sunt așteptați peste 300 de elevi din școli și licee arădene și din alte localități ale județului, vor avea loc între 7 și 11 aprilie, între orele 9:00 și 13:00.
