În ultimii doi ani, România a înregistrat cea mai ridicată rată a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață sau participă la programe de formare la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit raportului publicat de Comisia Europeană și a ultimelor date Eurostat, acest număr este în creștere comparativ cu anul 2019.
Totodată, România se numără printre puținele state din UE unde rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 29 de ani a crescut între 2019-2023. Țara se situează pe ultimele locuri din punct de vedere al participării tinerilor pe piața muncii. Conform raportului The situation of young people in the European Union, România se numără printre puținele țări UE unde șomajul în rândul tinerilor a crescut de la 10,1% la 13%, alături de Estonia, contrar trendului european de scădere.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, rata șomajului în rândul tinerilor din România a fost, în 2024, cu peste un punct procentual mai mare decât în anul precedent analizat în raport, ajungând la 14,1%.
Raportul UE citat menționează că, la nivel UE, tinerii cu un nivel scăzut de educație sunt cei mai afectați, iar dizabilitatea rămâne o piedică în accesul la piața muncii. Această situație reflectă dificultățile întâmpinate de tinerii români în integrarea pe piața muncii, mai ales de cei cu un nivel scăzut de educație. Cei care nu au absolvit învățământul secundar superior prezintă un risc aproape dublu de a fi șomeri față de absolvenții de liceu sau postliceal, iar șomajul este și mai redus în rândul celor cu studii universitare, conform sursei citate.
Potrivit raportului Comisiei, bazat pe date până în 2023, în timp ce țări precum Germania, Cehia, Malta, Țările de Jos și Polonia înregistrează rate ale șomajului în rândul tinerilor (15–29 de ani) semnificativ sub media UE, în state din sudul Uniunii Europene, precum Grecia și Spania, aceste rate sunt considerabil mai ridicate — de peste două ori mai mari decât media. Cu toate acestea, Grecia și Spania se remarcă și prin cele mai mari scăderi ale șomajului în rândul tinerilor din 2019 până în prezent.
Raportul Comisiei Europene privind situația tinerilor arată că România avea, în 2023, cea mai mare pondere de tineri NEET (care nu lucrează, nu urmează studii și nici programe de formare), cu un procent de 19%. Spre deosebire de celelalte state cu rate NEET ridicate, România este singura unde situația s-a înrăutățit între 2019 și 2023.Datele Eurostat din 2024, neincluse în raportul CE, indică o ușoară creștere, de la 19,3% în 2023 la 19,4%, marcând un salt semnificativ față de 16,8% în 2019. România se diferențiază astfel de alte țări cu rate ridicate, precum Cipru (unde s-a menținut nivelul), sau Bulgaria, Grecia și Italia, care au înregistrat îmbunătățiri – Italia fiind anterior liderul negativ în acest clasament.
