Lecția de la Spitalul „Victor Babeș”. Ce trebuie să știi și cum te protejezi de enterocolita acută cu Salmonella?
Medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea numărului de cazuri de enterocolită acută, în special în rândul copiilor și vârstnicilor. Una dintre cele mai frecvente cauze identificate este infecția cu bacteria Salmonella, transmisă prin alimente sau apă contaminate.
Enterocolita acută este o inflamație a tractului digestiv și se manifestă prin apariția a mai mult de trei scaune apoase pe zi. Bacteria Salmonella ajunge în organism prin consumul de carne insuficient preparată termic (în special carnea de pasăre), ouă crude (mai ales de rață), pește, crustacee, lapte nepasteurizat și alimente care conțin ouă sau lactate crude, cum ar fi cremele, maioneza sau înghețata.
Simptomele apar între 12 și 36 de ore de la consumul alimentelor contaminate și includ febră, frison, scaune diareice verzi și apoase, greață, vărsături și dureri abdominale.
În cazul copiilor și al persoanelor vârstnice, forma bolii poate fi severă, cu risc crescut de deshidratare acută și dezechilibre hidro-electrolitice, din cauza pierderilor semnificative de lichide.
Pentru prevenirea enterocolitei, medicii recomandă respectarea strictă a regulilor de igienă alimentară:
- Spălarea mâinilor înainte de masă și după utilizarea toaletei;
- Consumarea alimentelor doar din surse sigure și autorizate;
- Evitarea consumului de alimente crude sau insuficient preparate termic;
- Păstrarea alimentelor la temperaturi adecvate pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor.
Pentru diagnosticarea corectă, se recomandă o anamneză detaliată, examen clinic și analize specifice precum coprocultura sau testele PCR din materiile fecale.
Tratamentul include regim alimentar, administrarea de lichide pentru rehidratare (oral sau intravenos), medicamente simptomatice — antiemetice, antidiareice, antitermice și analgezice — precum și terapie etiologică cu antibiotice, atunci când este necesar. Deși simptomele se pot ameliora în 7–10 zile, tulburările de tranzit intestinal pot persista timp de câteva săptămâni sau luni.
Reprezentanții Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara recomandă populației să respecte măsurile de igienă alimentară și să evite consumul de alimente crude sau insuficient gătite, mai ales în sezonul cald, când riscul de contaminare este crescut.
